Munții Retezat surprind în zona centrală a acestui masiv montan prin frumusețea peisajului dat de relieful glaciar. În partea sudică a Munților Retezat se află așa-numita zonă Retezatul Mic, reprezentând de fapt Munții Piule-Iorgovanu. Spre deosebire de Munții Retezat, Munții Piule-Iorgovanu sunt formați pe relief calcaros. Acest lucru oferă un peisaj complet diferit de Retezat și un peisaj aproape unic în România unde martori de eroziune calcaroși sunt acompaniați de doline, lapiezuri și chiar cavități subterane reprezentate de numeroase avene foarte adânci și numeroase peșteri de dimensiuni medii și mici.

Munții Piule-Iorgovanu

Chiar dacă și Masivul Piatra Craiului spre exemplu este un masiv format pe relief calcaros, trebuie spus că peisajul este complet distinct în Munții Piule-Iorgovanu. Numele acestor munți este dat după vârful cel mai înalt din acest masiv montan, și anume Vf. Piule cu altitudinea de 2081 de metri și Vf. Piatra Iorgovanului, al treilea din acest masiv montan cu altitudinea de 2014 metri, pe locul al doilea fiind Vf. Drăgșanu cu altitudinea de 2080 de metri.

Cu toate că Vf. Piatra Iorgovanului nu este cel mai înalt din zona turistică recunoscută sub numele de Retezatul Mic, trebuie spus că acesta este unul dintre cele mai urcate vârfuri montane din zonă atât prin prisma peisajului oferit, cât și prin prisma accesibilității. Pentru a urca pe Vf. Piatra Iorgovanului (2014 metri) se pornește din zona turistică Câmpușel, mai exact din zona de camping de la Câmpușel și din apropiere de zona unde este amplasat camping-ul sau glamping-ul Valea Iarului. Însă pentru a urca spre Vf. Piatra Iorgovanului se face dreapta înainte de a ajunge la Camping Valea Iarului și se urmează marcajul turistic triunghi roșu.

Urcarea spre Vf. Piatra Iorgovanului

La început poteca marcată triunghiu roșu către Vf. Piatra Iorgovanului străbate o pădure de conifere care urcă constant și uneori destul de abrupt. După aproximativ 1 oră de la pornirea în traseu peisajul începe să se schimbe și deja se întrevede ieșirea din pădure și apropierea de zona subalpină cu jneapăn. Poteca urcă constant și cu cât câștigăm în altitudine, cu atât mai mult începem să fim captivați de peisajul montan superb. Înaintea noastră în direcția în care urcăm pe potecă remarcăm un peisaj montan aparte, un peisaj montan unde acțiunea ghețarilor în perioada glaciară a sculptat un relief deosebit pe roci calcaroase. Dacă aruncăm o privire pe partea opusă putem să descoperim superba creastă a Munților Vâlcan, Creasta Oslea.

După ce ne încântăm privirea cu peisajul superb, continuăm să urcăm și putem remarca înaintea ochilor cum se zărește ceva asemănător cu un vârf de munte. Dacă suntem prima dată pe traseul spre Vf. Piatra Iorgovanului pornind de la Câmpușel am putea crede că este chiar vârful unde ne dorim să ajungem. Însă nu este acest vârf și cu cât urcăm mai mult, cu atât observăm că de fapt mai trebuie urcat câteva zeci de minute până să ajungem chiar la stâlpul care indică vârful. Însă chiar și așa efortul de a urca este răsplătit cu un peisaj superb, iar în funcție de perioada când urcăm putem găsi o mulțime de flori absolut minunate, chiar și „buchete” de flori.

Vf. Piatra Iorgovanului

Odată ce trecem de zona cu jneapăn ne apropiem tot mai mult de vârf și observăm că vârful este de fapt un martor de eroziune unde se remarcă lapiezuri de perete foarte interesante, acele mici șănțulețe săpate de apă și de zăpadă în masivul de calcar. Ultima urcare pentru a ajunge la stâlpul de vârf necesită inclusiv folosirea mâinilor, însă până la urcarea pe această ultimă porțiune de doar câțiva metri traseul de la Câmpușel până pe Vf. Piatra Iorgovanului nu pune nici o dificultate majoră și nici nu presupune o potecă expusă.

Astfel vorbim despre un traseu accesibil oricărui turist și drumeț, fiind un traseu montan ce poate fi parcurs la urcare în circa 3-4 ore, iar la coborâre în 2,5-3 ore. Desigur, în funcție de vreme și de preferințe se poate opta pentru a petrece mult timp pe traseu sau chiar în zona vârfului. Totuși merită a fi subliniat faptul că pe timp de iarnă, în funcție și de starea stratului de zăpadă, traseul spre Vf. Piatra Iorgovanului poate fi periculos pe anumite porțiuni. Încă o observație ce poate fi utilă se referă la faptul că fiind vorba despre un masiv montan calcaros există foarte puține surse de apă în zona văilor pe care se urcă sau se coboară, iar în creastă sursele de apă sunt inexistente.

Odată ajuns pe Vf. Piatra Iorgovanului drumețul poate admira și Masivul Retezat, iar dacă vremea este senină se pot observa cele mai înalte vârfuri din Munții Retezat. De asemenea, de pe Vf. Piatra Iorgovanului se oferă o perspectivă superbă înspre Creasta Oslea și Munții Godeanu, dar și către Vf. Scorota, Vf. Piule și Vf. Drăgșanu, alte vârfuri importante din Munții Piule-Iorgovanu.

Vf. Piatra Iorgovanului – Câmpușel

Traseul de întoarcere urmează același marcaj triunghiu roșu pentru a ajunge înapoi la zona de camping de la Câmpușel. Există și varianta de a face un traseu de tip circuit și de a coborî de pe Vf. Piatra Iorgovanului prin Valea Soarbele prin Șaua Paltina, însă acest lucru presupune un traseu mai lung. De asemenea, pentru cei care doresc un traseu mult mai lung și care să cuprindă și o bucată importantă de creastă se poate urca de la Cabana Buta în Șaua Plaiul Mic, iar de aici se urmează marcajul bandă roșie ce duce până pe Vf. Piatra Iorgovanului.

Traseul de la Câmpușel pe Vf. Piatra Iorgovanului este cel mai ușor și cel mai scurt pentru cei care doresc o tură de munte până pe acest vârf din Retezatul Mic. Chiar dacă nu este cel mai înalt vârf din Munții Piule-Iorgovanu, acest vârf oferă o priveliște spectaculoasă asupra Văii Jiului de Vest, asupra munților Retezat, Godeanu și Vâlcan, dar în același timp oferă un peisaj deosebit de celelalte grupe montane din jur prin faptul că este un masiv montan format în calcare și care a fost supus acțiunii ghețarilor.

Chiar dacă traseul nu este unul dificil și care să pună probleme, dacă ești dornic de o tură de munte pe Vf. Piatra Iorgovanului și dorești să urci alături de cineva care cunoaște traseul și poate să îți ofere informații de specialitate cu privire la geografia și geomorfologia acestor munți, nu ezita să mă contactezi aici.