În majoritatea cazurilor evit sau chiar refuz să folosesc astfel de titluri, tocmai pentru că în ziua de astăzi pentru atenție toată media folosește termenul de „breaking news” la fiecare știre. Și a devenit absolut exagerat de folosit. Însă în cazul acestui articol, mi se pare foarte potrivit. Asta pentru că numărul persoanelor care ar putea crede o afirmație de genul acesta, este foarte mic. Mintea (te) minte! Punct!
Faptul că trăim într-o societate unde majoritatea oamenilor au mintea asemenea unei agende în care zi de zi sunt multe puncte de bifat face ca o astfel de afirmație să fie aproape imposibil de crezut și de acceptat. Cei mai mulți dintre noi am fost educați și învățați cu faptul că mintea este principalul instrument pe care trebuie să îl antrenăm și să îl folosim pentru a ne ghida în viață.
Cuprins
Uităm însă un aspect foarte important. Și anume faptul că aceste sfaturi, recomandări și lecții ne-au fost predate de oameni care ne-au spus că trebuie să fim utili în societate. Pe de altă parte, trebuie să punctăm faptul că dincolo de sentimentul de a fi utili, oamenii au nevoie să simtă că sunt împliniți și fericiți. Pentru a atinge acest deziderat, în majoritatea cazurilor trebuie să privim profund în interior, dincolo de ceea ce ne prezintă mintea.
Acum, după un ușor intro, haide să vedem de ce spun (și nu doar eu spun asta) că mintea (te) minte. Pentru că fiind vorba despre o activitate intelectuală parcurgerea acestui articol, este nevoie să depășim bariera formată tocmai de….minte.
Mintea (te) minte că sunt mereu probleme de rezolvat
Primul aspect este dat de faptul că mintea se „hrănește” cu probleme. Rolul pe care mintea noastră îl are este acela de a stoca informații care să ne ajute în a parcurge drumul nostru în viață. În acest sens adunăm informație și o stocăm la nivel mental, uneori sub forma amintirilor, alteori sub forma informațiilor practice.
Dacă observi cu atenție modul în care mintea acționează, vei remarca faptul că în majoritatea cazurilor aceasta ridică întrebări și probleme pentru situații ipotetice. Mintea îți aduce înainte situații în care vei observa faptul că aproape poți spune că sunt create probleme inexistente, pe care le anticipezi fără ca ulterior să se manifeste în realitate.
Atunci când nu ai probleme de rezolvat, mintea nu este folosită și nu își are rostul. De aceea, pentru a nu uita de rolul pe care îl are, mintea vine și creează situații care să aibă nevoie de „expertiza” ei. Mintea care creează probleme este mereu folosită pentru a găsi soluții care să ducă la rezolvarea problemelor respective.
De câte ori găsești un răspuns, apare o nouă întrebare. Mintea rațională nu este mulțumită niciodată și se încăpățânează să caute mereu, ca radioul din mașină care caută întruna posturi, dar nu se oprește niciodată la unul anume. În final ajungi de unde ai plecat și te miri pe unde ai umblat.
Alan Cohen
Mintea (te) anesteziază și te face să nu mai simți
Un al doilea aspect în care mintea te minte este reprezentat de faptul că mintea în linii mari nu se bazează sentimente. Mintea nu are sentimente și rolul ei este de a te scoate pe tine, „posesorul minții” din impas. Astfel, chiar dacă în anumite situații poți să ai emoții sau sentimente foarte contradictorii privind un anumit context de viață, mintea va căuta să te scoată din starea respectivă și să îți ofere idei pentru a te anestezia.
Vei găsi soluții care să acopere ceea ce simți și mintea se va prezenta în postura de salvator. Astfel vei descoperi că atunci când vrei să nu te mai simți trist(ă), singur(ă), abandonat(ă), supărat(ă) sau în alte astfel de stări considerate negative, mintea îți va oferi refugii. Doar că acestea vor fi temporare, vor fi doar iluzii.
Mintea va dori să ai mereu activitate, să fii mereu „în priză” pentru a nu avea timp să simți. Vei trăi mult timp anesteziat(ă) și astfel vei descoperi un antidot pentru acele momente de tristețe sau de supărare. Doar că, ceea ce multă lume ignoră, este faptul că odată ce te obișnuiești să trăiești doar la nivel mental, va fi foarte greu să mai cobori la nivel emoțional, la nivel sufletesc.
Mintea a câștigat teren și ți-a acaparat atenția și timpul. Îți va fi din ce în ce mai confortabil să trăiești la nivelul minții, dar îți va fi tot mai greu să te reconectezi la acea parte profundă a ta, la sufletul tău. Mai mult, mintea va intra în conflict cu intuiția cu care fiecare dintre noi suntem înzestrați.
Mintea susține conflictele cu sufletul/intuiția
Aici ajungem la un al treilea aspect care vorbește despre faptul că mintea (te) minte atunci când în loc să îți urmezi chemarea sau instinctul, alegi drumurile pe care mintea le prezintă ca fiind sigure. Este modul în care te deconectezi de la propria sursă de inspirație nativă și modul în care mintea a cucerit tot ceea ce poate să îți facă viața mai ușoară.
Spun asta în ideea în care vei remarca faptul că și atunci când îți este bine și nu există vreun motiv pentru care să te îngrijorezi, mintea va găsi vreo problemă, ceva care să genereze un ușor stres. Odată ce această abordare va deveni obișnuință, va fi foarte dificil să reușești să mai renunți la ea pentru că mintea nu va dori niciodată să fie dată la o parte.
Este asemenea unei lupte pentru teritoriul reprezentat de atenția și viața ta. Iar mintea, odată instalată la conducere, nu va dori să renunțe. Vei auzi adesea ideea că doar mintea și gândirea logică poate să îți arate drumul sigur, care să nu te expună la riscuri și care să te țină în zonele profitabile din societate.
Noi ne-am educat mintea astfel încât să se exprime tot timpul, ignorând în schimb inima.
Osho
O altă dovadă a faptului că mintea minte este în acele situații în care spunem că greșim. Atunci când urmează să luăm o decizie sau când trebuie să facem o alegere, dacă lucrurile nu ies așa cum ne așteptam sau așa cum plănuiam, mintea vine și „ne ceartă” spunând că dacă am fi fost atenți și ne-am fi gândit mai bine, am fi putut evita situația respectivă.
Este modul prin care mintea îți arată drumul prin care să nu mai suferi sau să nu mai ai parte de situații neplăcute. Doar că este din nou o capcană. Pentru mintea iubește siguranța și confortul, iar asta înseamnă cel mai adesea să rămâi în aceleași locuri, în aceleași situații și să refuzi sau să eviți schimbarea. Este mult mai bine, din perspectiva mentalului, să nu riști nimic. Să nu riști să greșești, să nu riști să pierzi sau să nu riști să suferi.
Instinctul vă poate oferi o sumedenie de răspunsuri, pe care mintea nu izbutește să le deslușească.
Alan Cohen
Mintea devine instrumentul de rezistență la schimbare
Mintea vine și se prezintă ca un soldat foarte bun pentru tot ceea ce înseamnă siguranța ta și starea ta de bine. Un singur lucru nu îți spune mintea, și anume faptul că astfel vei refuza orice evoluție în plan emoțional și mai ales spiritual, dar mai ales vei refuza schimbarea. Practic vei dezvolta un comportament în care vei opune rezistență la schimbare.
Schimbarea este însă esența vieții și din acest motiv a opune rezistență schimbărilor care survin în viața ta este o luptă continuă. Unde ghici cine intervine? Mintea! Îți va spune că ai nevoie să gândești bine și atent la detalii pentru a nu mai avea probleme și pentru a evita schimbarea. Însă schimbarea nu poate fi oprită nici măcar de către minte, schimbarea fiind constanta vieții noastre. Dar vei fi mințit(ă) că vei găsi cele mai bune soluții și cele mai eficiente abordări pentru a rezista schimbărilor din viața ta.
Mintea se simte în largul ei când are de-a face cu trecutul, cu vechiul, cu familiarul, pentru că ştie ce sunt, ştie cum să reacţioneze, ce să facă şi ce să nu facă. Se simte perfect în zona cunoscutului; umblă pe cărările bătătorite. Chiar şi în întuneric îşi poate continua drumul; familiaritatea o ajută să nu se teamă. Însă de aici vine problema: din cauză că se simte în siguranţă doar în zona familiarului, mintea nu te lasă să creşti. Creşterea este strâns legată de nou, pe când mintea e neînfricată doar în prezenţa vechiului. Astfel, mintea se agaţă de vechi şi evită noul. Vechiul îi pare sinonim cu viaţa şi noul îi pare sinonim cu moartea. Aşa priveşte mintea viaţa. De aceea, trebuie să ignori mintea.
Osho
Totuși, vei putea remarca faptul că odată cu trecerea timpului, aceste lucruri nu sunt adevărate. Pentru că tocmai rezistența pe care o opui prin prisma mentalului va fi elementul care te va face să suferi.
Să tragem linie!
Acestea sunt principalele aspecte pentru care consider că mintea (te) minte. Și o știu foarte bine pentru că mulți ani de zile am fost condus de minte. Făceam alegeri doar în baza a ceea ce îmi spunea mentalul meu că este recomandat. Luam decizii doar în baza acelor aspecte care îmi permiteau să nu risc să pierd și să fac greșeli. Asta până când am ajuns la o profundă nemulțumire interioară.
Chiar dacă din punct de vedere al perspectivelor privind poziția socială și poate chiar și financiare lucrurile arătau un viitor atractiv, disconfortul pe care îl aveam la nivel interior era foarte profund. Nu mai mă simțeam bine eu cu mine. Atunci a fost pentru prima dată în viață când am renunțat complet la sfaturile raționalului și m-am aruncat cu capul înainte fără a mai ține cont de ceea ce îmi spunea mintea că aș putea pierde sau că aș putea păți.
Pentru prima dată am văzut cum este să te deconectezi de la rațiune, de la minte și să faci doar ceea ce simți. Atunci am realizat ce diferență de perspective și ce experiențe diferite pot să apară dacă asculți de intuiție, de suflet.
Mintea este foarte utilă atunci când trebuie să iei decizii privind anumite aspecte practice. Pe de altă parte, pentru a te bucura de o viață împlinită, mintea trebuie lăsată undeva deoparte. Este mai eficient să privești în interiorul tău și să încerci să te reconectezi la intuiție. Vei descoperi astfel că mintea nu trebuie să decidă totul în viața ta, asta dacă îți dorești să trăiești împlinire din punct de vedere spiritual și emoțional, nu doar din perspectiva aspectelor specifice societății.
Concluzii
În încheiere îmi doresc ca acest articol cel puțin să fi trezit în tine întrebări și interes pentru a privi mintea puțin din exterior, din rolul de observator. Să acorzi atenție modului în care mintea îți influentează viața și în ce măsură tot ceea ce îți spune mintea este adevărat, este realitatea.
Odată ce ai observat astfel de comportamente, vei putea destructura „poveștile” spuse de minte (ca să nu spun minciunile) și vei redescoperi că busola ta este intuiția. Mintea este utila în multe aspecte practice, însă atunci când toate alegerile din viața ta sunt făcute cu mintea, există riscul de a pierde direcția înspre care simți că ești menit(ă) să te îndrepți.
Lasă un răspuns