Profitând de vremea bună și de puțin timp liber am decis să mă alătur colegilor de la Liga Studenților care mergeau în Munții Şureanu și la Mănăstirea Oașa. Plecarea a fost vineri dupa-amiază, iar sâmbătă era programată o ieșire pe munte. Majoritatea au ales să schieze, dar eu am ales să urc pe cel mai înalt vârf din zonă, Vârful lui Petru (2130 m).
Am plecat cu autocarul pe la ora 9:00 spre pârtie, iar pe la 10:00 colegii s-au oprit pentru a închiria schiuri. Atunci o parte din noi am luat-o la pas pentru că vremea era prea frumoasă pentru a sta în autocar și a aștepta. Şi am mers aproximativ 1 oră până ne-a prins din urmă autocarul și ne-a luat pentru ultimii 2-3 km, până a ajunge la pârtie.
Acolo majoritatea s-a echipat de schi, în timp ce împreună cu alți 3 colegi am pornit spre platou urcând pe una dintre pârtii pentru că am vrut să facem puțină mișcare și astfel am preferat să nu folosim telescaunul. Pe la ora 12:30 eram pe platou, unde ne-am întâlnit cu alți colegi, iar dintre aceștia au ales să mai urce pe vârf încă doi. Astfel, pe la ora 12:45 am pornit spre vârf. Vremea era splendidă, senin perfect, iar în zare se vedea toate masivele montane din apropiere și nu numai.
Pe la ora 14:00 eram sus pe vârf, unde vântul bătea cu putere. Am făcut poze, am mâncat și apoi am pornit la pas spre telescaun, pentru că la ora 16:00 autocarul trebuia să coboare spre mănăstire. Pe la ora 18:00 eram la mănăstire. Aici programul a continuat la alegere, unii la slujbă, alții se odihneau sau stăteau la povești.
Duminică era ziua de întoarcere. După ce am mers puțin la slujbă o parte dintre noi am mers puțin pe malul lacului, pentru a mai profita de câteva clipe de liniște și aer curat. Apoi s-a mâncat, iar pe la ora 16:00 am pornit înapoi spre Timișoara.
A fost o ieșire foarte frumoasă, într-o zonă liniștită, cu oameni foarte primitori. Iar tura pe munte a fost foarte plăcută și ceva de ce aveam nevoie…
Să sperăm că anul acesta vor fi cât mai multe astfel de ture montane :).
Lasă un răspuns