Satele izolate din Munții Cernei sunt tot mai cunoscute atât în Banat, dar și în întreaga țară prin prisma numeroaselor reportaje realizate cu privire la aceste cătune izolate, dar și numeroase articole scrise despre cătunele izolate din Munții Cernei. Unul dintre cele mai cunoscute este cătunul Ineleț, acest făcând parte din satul Scărișoara, alături de alte patru cătune, și anume Cracu Mare, Crouri, Ţaţu şi Gura Iuţii.

După ce sâmbătă, 16 noiembrie, ne-am bucurat de o tura de munte prin Crovurile din Munții Mehedinți, pentru ziua de duminică traseul propus a fost pe la cătunul Ineleț și am avut șansa de a admira peisajele superbe din Munții Cernei la mijloc de toamnă. În jurul orei 8:30 ne aflam la podețul peste râul Cerna pentru a urma poteca spre scărițe urmând marcajul triunghi roșu.

Traseul pornește de la o stație improvizată de lemn, unde se află și o cruce de lemn pe trunchiul unui copac, iar intrarea în traseu este marcată chiar de la drum cu indicatoare turistice montate de Administrația Parcului Național Domogled Valea Cernei. Prima porțiune este un urcuș destul de abrupt până se ajunge la zona stâncoasă, unde încep scările din lemn. Aceste scări sunt împărțite în 4 segmente, având aproximativ 100 de metri lungime și totalizând o diferență de nivel de câțiva zeci de metri. Urcușul pe scări durează doar câteva minute, dar oferă o experiență cu adevărat inedită, reprezentând un element de atractivitate pentru toți cei care aleg să parcurgă acest traseu.

Odată ce ai trecut de porțiunea scărilor urcușul continuă pe potecă până se ajunge la o pădurice, iar după ce ai trecut pădurice se ajunge la o bisericuță ce deservește cătunele Ineleț și Țațu. Până aici durata traseului parcurs a fost de cca. 90 de minute. De remarcat este faptul că bisericuța se află în aceeași curte cu cimitirul, iar în interior aceasta este foarte frumos pictată. După un scurt popas în curtea bisericii am continuat traseul spre școala din Ineleț urmând același marcaj triunghi roșu. Până la școală poteca este foarte lină și după câteva minute se ajunge la școala din sat, acolo unde este și un fel de magazin unde localnicii lasă pentru vizitatori diferite produse alimentare locale sau diferite produse hand-made. Prețul este afișat pe fiecare produs, iar banii sunt lăsați tot acolo.

După ce am admirat peisajele fantastice de toamnă am continuat drumul trecând pe lângă câteva case izolate și pe lângă căpițe de fân până ce am ajuns la bifurcația ce indică podul Ineleț. Aici traseul începea să coboare spre pădure, iar odată cu intrarea în pădure coborârea devenea tot mai abruptă. Din loc în loc sunt amenajate băncuțe și mese din lemn pentru popas, lucru pe care l-am remarcat și la urcare. Consider că astfel de locuri de popas sunt foarte binevenite și ar trebui amenajate și pe alte trasee montane din munții României. După cca. 45 de minute de la bifurcația ce indica coborârea spre Podul Ineleț am ajuns la râul Cerna și am trecut podul pentru a ajunge la mașini. Durata totală a traseului a fost de cca. 3 ore și 30 de minute, fiind o tura de munte scurtă, dar perfectă pentru a duminică la mijloc de noiembrie.

Vremea a fost foarte bună, chiar dacă nu a fost senin și chiar dacă vântul a bătut foarte puternic în anumite momente. De menționat este faptul că acest traseu poate fi continuat și spre Dobraia și Prisăcina până la Pensiunea Dumbravă, dar asta înseamnă o tura de munte de aproape o zi întreagă. Dacă la cătunele Dobraia și Prisăcina am ajuns în februarie 2017, după aproape 3 ani am reușit să descopăr și frumusețea locurilor din cătunul Ineleț. Fără doar și poate aceste cătune din Munții Cernei și peisajul pe care îl oferă atunci când străbați aceste trasee montane din Munții Cernei reprezintă o variantă foarte bună atât pentru ture de munte de 1 zi, cât și pentru ture de munte de mai multe zile cu dormit la cort sau chiar la săteni.