Pentru oricine iubește muntele, cel mai înalt vârf din țară este unul dintre obiective. Dacă acum câțiva ani Vârful Moldoveanu prezenta un mare interes prin prisma faptului că era “acoperișul României”, cum foarte multă lume îi spune, și pe atunci doream să fac repede toate vârfurile înalte de peste 2500 de metri din România, în ultimii ani am ales să merg pe munte pentru mine…pentru liniște, pentru a mă regăsi și a mă bucura de simplitatea naturii.

Totuși, pentru că deși merg pe munte de atâția ani și până anul acesta nu am ajuns pe cel mai înalt vârf al țării, Vârful Moldoveanu era pe lista de priorități pentru anul 2018, mai ales că anul trecut am auzit cât de frumoasă și de puțin umblată este Valea Podragului. Prin urmare, deși nu era cel mai scurt sau mai ușor traseu, traseul prin Valea Podragului a fost ales pentru a ajunge pe Moldoveanu.

Tura în Făgăraș a avut loc la mijlocul lunii august. Ideea era să ajungem cât mai devreme în Victoria pentru a porni urcușul și să ajungem pe lumină cel puțin până la Cabana Turnuri. Dar pentru că transportul  în comun este foarte complicat în România și neavând prea multe variante pentru a ajunge de la Reșița la Victoria direct, a trebuit să folosim mai multe mijloace de transport, printre care și BlaBlaCar un serviciu de carpooling care aduce anumite avantaje în condițiile în care nu dispui de un autoturism personal. Ȋn cele din urmă, cu ceva întârziere am ajuns în jur de ora 17:00 la ieșirea din orașul Victoria și am început urcușul.

Durata traseului preconizată era de cca. 5h. Și cam atât a durat urcușul până la Cabana Turnuri, la ora 22:30 ajungând acolo, după ce am mers pe întuneric aproximativ 1h 30min. Am ales să înnoptăm la cabana pentru că a doua zi dimineață era plecarea spre Cabana Podragu. A doua zi, în jur de ora 9:00 am pornit spre Cabana Podragu, iar pe la ora 12:00 montam deja cortul pentru că vremea amenința să se schimbe. Prima zi la Lacul Podragu a fost pentru relaxare și poze, având șansa de a vedea un grup de capre negre foarte frumoase chiar deasupra Cabanei Podragu. Am urcat în Șaua Podragului pentru a admira creasta Făgărașului și înspre  Vârful Negoiu, unde am fost anul trecut în luna august. Apoi a  trebuit să ne retragem la cort pentru că a început să plouă.

Ziua următoare la 5:30 eram în picioare pentru că era ziua de vârf. Ȋn jurul orei 7:00 am pornit spre Moldoveanu. Cerul era perfect senin, dar prognoza anunța ploi puternice în jurul prânzului. Am mers constant și destul de repede pentru a ajunge pe vârf înainte de ora 12:00, dar nu am ratat șansa de a admira peisajul. Am ajuns pe Vârful Moldoveanu la ora 11:30 și după câteva poze am pornit înapoi spre Cabana Podragu pentru că dinspre sud veneau nori amenințători și chiar se putea observa în depărtare că plouă puternic.

După ce am coborât de pe Vârful Viștea Mare deja norii erau peste crestele Făgărașului și vizibilitatea a scăzut foarte mult. Pe de-o parte acest lucru m-a bucurat, în ideea că fiind în nori nu va ploua și puteam să parcurgem și drumul de întors fără a folosi pelerina. Ei bine, curenții de aer s-au schimbat foarte repede și în nici 20 de minute a început să plouă. La început ușor, dar după alte câteva minute a început să toarne puternic și să se întețească vântul, tunetele și fulgerele. Ba chiar a început și grindina, ceea ce a răcit foarte mult temperatura aerului. Și am mers așa prin ploaie cred ca aproximativ 2 ore, până ce am început coborârea spre Cabana Podragu. Când am ajuns aici, a ieșit soarele, ceea ce a fost minunat pentru că am început să ne încălzim, iar odată ajunși la cort ne-am schimbat repede și am pus hainele la uscat, profitând de soare.

Ziua următoare se anunța că se schimbă vremea complet și am decis că ar fi mai bine să coborâm la Turnuri pentru a avea un traseu mai scurt de coborât în ziua plecării, pentru a ajunge la timp la tren. Așa că am strâns cortul și am pornit spre Cabana Turnuri, fără a ne grăbi prea tare și făcând multe poze. Pe la ora 14:00 am ajuns la cabană și în nici o oră a început o ploaie mocănească ce a ținut până seara la ora 22:00.

Ȋn ultima zi am coborât tot prin Valea Podragului până în Victoria, de unde am luat o mașină până în gara Ucea, iar de aici trenul la Sibiu și apoi mai departe spre Reșița.

Cu toate că vremea a fost schimbătoare, această tură pe Moldoveanu a fost foarte frumoasă. Valea Podragului este spectaculoasă și destul de sălbatică, nefiind foarte aglomerată. Căldarea glaciară cu Lacul Podragu și Cabana Podragu este spectaculoasă și un loc minunat pentru campat. Mai mult decât atât, se pot admira marmote și capre negre.

Traseul până pe Vârful Moldoveanu nu pune mari dificultăți, cu excepția acelei porțiuni numită despicătura Viștei, între vârfurile Viștea Mare și Moldoveanu, unde trebuie mare atenție pentru a nu aluneca.

Drumuri bune și poteci însorite!