Arhive

Dacă luna aprilie și prima parte a lunii mai a anului 2020 a insemnat vreme foarte bună și foarte călduroasă pentru această perioada, a doua jumătate a lunii mai a însemnat o răcire a vremii și chiar multe zile cu ploi, iar la altitudine chiar ninsori. Chiar și în aceste condiții de vreme instabilă și care la altitudine arăta mai degrabă a început de martie, pe 1 iunie am făcut o tură de munte pe Vf. Țarcu (2190 metri), la peste 2000 de metri.

Atunci când mergem într-o tură pe munte de mai multe zile este important să avem cu noi strictul necesar pentru zilele respective. Doar că de foarte multe ori ne poate fi dificil să ne limităm la ceea ce înseamnă acest „strict necesar” și acest termen este diferit de la persoană la persoană. Cu toate acestea, orice montaniard își dorește să se bucure de un rucsac cât mai ușor în fiecare tură de munte, indiferent de câte zile petrece acolo sus.

Pentru oricine iubește muntele, cel mai înalt vârf din țară este unul dintre obiective. Dacă acum câțiva ani Vârful Moldoveanu prezenta un mare interes prin prisma faptului că era “acoperișul României”, cum foarte multă lume îi spune, și pe atunci doream să fac repede toate vârfurile înalte de peste 2500 de metri din România, în ultimii ani am ales să merg pe munte pentru mine…pentru liniște, pentru a mă regăsi și a mă bucura de simplitatea naturii.

Alături de câţiva prieteni am pornit spre Râușor într-o dimineaţă de sâmbătă 21 iulie 2018, foarte devreme, în jurul orei 5 pentru a ajunge de la Timișoara la Râușor cât de devreme posibil pentru a avea suficient timp pentru tură de o zi pe Vârful Retezat. În jur de ora 8 eram la Râușor, gata de a porni încet spre vârf.