Traseu turistic Camping Valea Bei – Ochiul Beiului – Valea Beului Sec – Cheile Minișului – Lacul Buhui

Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița este una dintre cele mai cunoscute și vizitate zone din Banatul Montan. Aici găsim cel mai lung sector de chei formate în calcare din România, Cheile Nerei, dar și de unele dintre cele mai spectaculoase cascade din zona Banatului sau poate chiar din țară – Cascadele Beușniței și Cascada La Văioaga. Tot aici găsim și Ochiul Beiului, un lac de o frumusețe unică, lac alimentat de un izvor carstic subteran.
Câțiva kilometri mai la nord de zona Cheilor Nerei putem să descoperim un alt lac deosebit, și anume Lacul Buhui, acesta fiind primul lac de acumulare format pe calcare în România. Amplasat într-un cadru de poveste, Lacul Buhui este locul ideal pentru relaxare și pentru a te bucura de liniștea pădurii.
Podul Bei – Valea Beiului – Camping Valea Bei – Lacul Ochiul Beiului
Foarte mulți vizitatori descoperă aceste frumuseți ajungând cu mașina până în zonă, însă există și drumeți care pot să descopere atât Valea Beușnița, cât și Cheile Nerei, dar și Lacul Buhui urmând un traseu turistic marcat. Acest traseu turistic marcat pornește de la Podul Bei și urmează în amonte Valea Beiului până la Lacul Ochiul Beiului. Aici traseul marcat continuă pe Valea Beului Sec. Acest pârâu este afluent al râului Bei, dar de cele mai multe ori este secat, după cum îi spune și numele.
Ochiul Beiului – Valea Beu Sec – Cheile Minișului – Peștera Plopa
Dacă porțiunea de traseu care duce până la Ochiul Beiului și până la confluența râului Beușnița cu râul Bei este foarte des străbătută de turiști și de drumeți, porțiunea care începe de la Ochiul Beiului urcând în amonte pe Beu Sec este foarte rar străbătută de picior de om și este foarte sălbatică. Această porțiune de traseu a fost în trecut o legătură foarte des folosită de localnici pentru a ajunge din Valea Nerei în Valea Minișului, însă odată cu dezvoltarea căilor de acces rutiere tot mai puțină lume a umblat pe această vale.
Odată cu marcarea traseului european de lungă distanță E3 a fost refăcut marcajul pe această porțiune de traseu cuprinsă între Valea Beului și Cheile Minișului. Cu toate că marcajul este refăcut și este în mare parte vizibil și în regulă, trebuie subliniat faptul că după ce se trece de ruinele a ceea ce a fost cândva Cantonul Silvic Beu Sec, există o porțiune unde drumețul pășește într-o adevărată sălbăticie. Această porțiune este destul de scurtă, iar apoi se ajunge la o bifurcație cu mai multe drumuri forestiere, unde din nou este nevoie de atenție pentru a nu rata marcajul bandă galbenă ce duce spre Cantonul Crivina.
Traseul turistic care începe la Podul Bei și care continuă în amonte pe Beu Sec odată ajuns la Crivina ne poartă pașii spre Cheile Minișului. Dacă până la Cantonul Crivina marcajul turistic pe care l-am urmat este bandă galbenă, de aici marcajul devine bandă roșie. Aici intrăm de fapt în primul sector al Cheilor Minișului, în apropiere de izvoarele Minișului, în zona Mândrișag. Traseul prin Cheile Minișului urmează pe foarte mare porțiune vechiul terasament de cale ferată forestieră.
Tocmai de aceea traseul ne duce prin numeroase tuneluri săpate în stâncă. Înainte de a ajunge la drumul național DN57B Anina – Bozovici ajungem deasupra Peșterii Plopa. Și când spun deasupra mă refer la propriu că ne aflăm deasupra peșterii, drumul forestier trecând deasupra de intrarea în Peștera Plopa. Pentru a admira intrarea în peșteră trebuie să coborâm câțiva zeci de metri până la nivelul râului.
Peștera Plopa este partea activă a sistemului carstic Ponor-Plopa, eștera Ponoriind sectorul inactiv al sistemului carstic și este localizată câteva sute de metri mai sus, dincolo de drumul DN57B Anina – Oravița. Într-unul dintre sectoarele Peșterii Plopa au fost descoperite urmele celui mai vechi Homo sapiens care a trăit pe teritoriul Europei, fragmentele de oase primind numele de Ion de la Anina.
Peștera Plopa – Cheile Minișului – DN57B – Lacul Buhui
Odată ce am trecut de Peștera Plopa mai avem puțin și traversăm prin vad râul Miniș în apropiere de o fostă unitate industrială din Valea Minișului și ieșim la DN57B Anina – Bozovici. Urmează o porțiune de traseu care merge pe drumul național pentru ca apoi să scurtăm urcând prin pădure pentru a ieși din nou la drumul național. După câteva astfel de curbe făcute de drumul național traseul urmează o potecă marcată ce se adâncește tot mai mult în pădure. Această potecă turistică este bine marcată, însă este destul de sălbatică, nefiind foarte frecvent întreținută sau utilizată.
După aproximativ 1 oră și 30 de minute de când am lăsat în urmă drumul național ajungem la bifurcația drumului forestier care face legătura dintre orașul Anina și Lacul Buhui dinspre cartierul Sigismund prin zona Maial. Menționez acest lucru având în vedere că la Lacul Buhui se poate ajunge și venind dinspre cartierul Orașul Nou al orașului Anina.
De la această bifurcație până la Lacul Buhui mai avem cca. 30-45 de minute, depinde de gradul de oboseală acumulată pe parcursul celor peste 25 de kilometri care reprezintă distanța dintre Lacul Ochiul Beiului și această bifurcație. Traseul marcat ce face parte din traseul european E3 se continuă până pe Muntele Semenic, iar de la bifurcație marcajul devine bandă albastră.
Drumeție solo din Valea Beului la Lacul Buhui
Acest traseu turistic marcat ce face legătura dintre Valea Beiului și Lacul Buhui l-am parcurs într-o drumeție solo în urmă cu câțiva ani. A fost o tură foarte frumoasă pentru că am putut să mă bucur de liniștea naturii și de zone foarte sălbatice, unde am avut șansa să mă sperii de un exemplar superb de cerb, care la rândul meu l-a speriat prezența mea prin mijlocul pădurii.
În acea drumeție solo am parcurs traseul din satul Potoc până la camping-ul Valea Bei într-o după-amiază, iar seara m-am bucurat de frumusețea cascadelor din Valea Beușnița. A fost superb să descoperi această vale plină de viața dată de cascade fără aglomerația specifică weekend-urilor din timpul verii. A doua zi de dimineață, după o noapte petrecută la cort în Camping Valea Bei, am pornit în jur de ora 8 către Lacul Buhui. În total traseul marcat Camping Valea Bei – Lacul Ochiul Beiului – Valea Beu Sec – Canton Crivina – Cheile Minișului – Peștera Plopa – DN57B – bifurcație Lacul Buhui – Lacul Buhui au însemnat exact 10 ore.
Au fost 10 ore de mers susținut, cu pauze pentru poze și pentru a mă bucura de liniștea naturii sălbatice de pe Valea Beului Sec, dar și cu o pauză pentru un picnic în inima pădurii. De asemenea, am povestit și cu un lucrător silvic pentru 10-15 minute, care s-a bucurat că întâlnește o persoană în mijlocul pădurii, pe unde zicea că nu vede țipenie de om cu lunile…foarte rar câte un localnic sau vreun străin care merge pe marcaj…doar străinii sunt curioși de sălbăticie spunea…Astfel, după ce la ora 8:15 dimineața porneam cu rucsacul în spate de la Camping Valea Beiului la ora 8:30 deja admiram Lacul Buhui și povesteam cu Nicu Șușara, cabanierul de la Cabana Buhui.
Lacul Buhui era foarte liniștit și din fericire și atmosfera era una foarte liniștită. Cabana era ocupată, dar la cort nu mai era nimeni. Prin urmare am înnoptat la cort după ce m-am relaxat la un foc care m-a încărcat cu energie, după o drumeție solo foarte frumoasă în care m-am bucurat de o relaxare activă și de relaxarea oferită de natură, de pădure și de căderile de apă de pe Valea Beiului și Valea Beușnița.
În concluzie…
Dacă îți dorești să parcurgi acest traseu turistic marcat din Banatul Montan, trebuie spus că marcajul turistic este în mare parte în regulă, și singura porțiune unde este nevoie de atenție sporită este pe Valea Beului Sec după ce treci de Cantonul Silvic Beu Sec. Este posibil ca în urma numeroaselor ploi și furtuni traseul să fi fost afectat.
De asemenea, având în vedere că o mare parte din porțiunea traseului pe Valea Beu Sec este chiar pe malul albiei și prin albia pârâului, este recomandat ca acest traseu să nu fie străbătut după perioade de ploi abundente sau în perioadele în care există riscuri de viituri în zonă. Pe porțiunea dintre Lacul Ochiul Beiului și Cheile Minișului te poți aștepta fără niciun dubiu la sălbăticie în adevăratul sens al cuvântului.
În cazul în care nu vrei să pleci într-o drumeție solo pe acest traseu marcat din Banatul Montan sau dacă ai nevoie de cineva care a parcurs traseul, îndrăznește să mă contactezi aici.
Pingback: Descopera cheile formate in relief carstic din Banatul Montan | Laurentiu Artugyan
Pingback: Traseul spre Izbucul Carașului, Munții Aninei | Laurentiu Artugyan