Deși multă lume consideră obositor și dificil să mergi mai multe zile pe munte, odată ce ai simțit aerul înălțimilor și „gustul” potecilor prin văi de munte și pe creste montane ești tot mai atras să urci din nou pe munte. Tocmai de aceea după două zile de pauză după tura de 8 zile în Munții Retezat am urcat din nou pe munte, de data aceasta în Munții Parâng.

Obiectivul era Vârful Parângul Mare (2519 metri), cel mai înalt vârf din Munții Parâng și al patrulea ca și altitudine din România după Vf. Moldoveanu (2545 metri), Vf. Negoiu (2535 metri) și Vf. Viștea Mare (2527 metri), toate aceste vârfuri montane fiind regăsite în Munții Făgăraș.

Mai urcasem pe Vf. Parângul Mare dinspre Petroșani, mai exact dinspre zona Rusu, însă de data aceasta am optat pentru a urca pe acest vârf montan dinspre Rânca, mai exact cu pornire din Pasul Urdele. Traseul pornește chiar de la marginea DN67C, sau Transalpina, imediat cum se coboară din Pasul Urdele înspre județul Vâlcea. Indicatorul cu marcajul turistic bandă roșie te pregătește pentru un traseu pe munte cu o durată de 5-6 ore de mers.

Traseul începe cu o urcare destul de abruptă. După prima urcare avem deja o perspectivă superbă asupra Munților Parâng. După orice urcare pe munte vine o coborâre, iar apoi o altă urcare spre Vf. Mohorul, dar traseul nu ajunge până pe vârf, ci urmează o curbă de nivel și apoi coboară spre o zonă aproape plană care se parcurge foarte lejer ca într-o plimbare între Șaua Mohoru și Șaua Pleșcoaia.

După cca. 1h 30 de minute de la plecarea de la drum ajungem la un indicator care arată bifurcația spre Lacul Gâlcescu, cel mai întins lac glaciar din Munții Parâng. Tot aici aflăm că mai avem 3-4 ore până pe Vf. Parângul Mare.

Traseul urcă din nou și ajungem astfel în zona de creastă, iar aici perspectiva asupra crestei montane a Munților Parâng devine tot mai evidentă și începem să admirăm și lacurile glaciare numeroase prezente în această grupă montană. Astfel trecem prin Vf. Setea Mare și apoi admirăm Lacul Zănoaga din Munții Parâng.

Aici avem o nouă bifurcație care ne indică traseul care coboară la lac, dar marcajul bandă roșie coboară destul de abrupt spre Șaua Ghereșu de unde admirăm și micuțul lac glaciar cu același nume. Urcăm din nou și ne continuăm traseul pe o potecă ce ține curba de nivel.

Urmează o nouă urcare destul de susținută spre Vf. Gruiu fără ca traseul să ajungă chiar în vârf, iar apoi coborârea în Șaua Gruiul. De aici avem o perspectivă superbă asupra lacurilor glaciare Mândra și Roșiile, dar și asupra ultimei urcări înainte de a ajunge pe Vf. Parângul Mare (2519 m). După 4h 45 de minute de când am pornit de la Transalpina am ajuns la Vf. Parângul Mare, unde era destul de multă lume.

Chiar dacă atunci când am început urcarea din Șaua Gruiu către vârf norii acopereau destul de mult din vizibilitate, după 5 minute petrecute pe vârf norii s-au risipit pentru câteva minute și am avut o perspectivă foarte frumoasă spre Vf. Cârja și spre Pasul Groapa Seacă. Faptul că nu a fost perfect senin a oferit un peisaj absolut superb și o vreme perfectă pentru o tură de munte în care Soarele să nu fie deranjant. După pozele de pe vârf și pauza de masă am început coborârea înapoi înspre Șaua Gruiu.

Pentru că era devreme și condițiile meteo erau foarte bune, la întoarcere am profitat și am ales ca pauzele să fie mai dese și ritmul de mers mai puțin alert pentru a ne bucura de peisajul și atmosfera muntelui. Am avut suficient timp pentru a face și fotografii cu un Parâng superb, în care norii împreună cu cerul albastru și cu crestele montane au oferit un adevărat spectacol. După alte aproximativ 4h și 30 de minute eram la drumul Transalpina.

Deși pe hartă pare că accesul dinspre Pasul Urdele spre Vf. Parângul Mare (2519 metri) este mult mai facil comparativ cu accesul dintre zona Rusu, trebuie spus că traseul este unul sinuous care te poartă pe sub mai multe vârfuri sau chiar pe anumite vârfuri montane având în jur de 2300 și 2400 de metri și prin diferite înșeuări.

Astfel vorbim despre un traseu de aproximativ 9-10h, în funcție de ritmul de mers și în funcție de condiția fizică a fiecărui drumeț. Personal aș putea spune chiar că traseul dinspre zona Rusu sau zona telescaunului din Parâng este mai ușor de parcurs, chiar dacă diferența de nivel este mai mare.

Chiar dacă oboseala din picioare s-a simțit după turele lungi din Munții Retezat, a fost o altă tură de munte perfectă în care am avut bucuria de a admira crestele montane și lacurile glaciare din Munții Parâng și de a ajunge pe cel mai înalt vârf din această grupă montană.

Dacă cu lacurile glaciare din Munții Retezat sunt foarte familiarizat, ajungând la acestea de mai multe ori în ultimii ani, lacurile glaciare din Munții Parâng le-am admirat doar de la înălțime în această tură de munte și sunt pe lista de obiective pentru viitorul apropiat ca și destinații de locuri pentru dormit la cort.

La fel ca și Munții Retezat, și Munții Parâng pot reprezenta o alegere pentru un iubitor de munte și un iubitor de natură sau drumeții. Fie că vorbim despre o tură pe munte de o singură zi, fie că vorbim despre mai multe zile la cort pe munte, Parângul are trasee marcate pentru orice drumeț și pentru orice montaniard. Dacă îți dorești să parcurgi acest traseu alături de un ghid de turism, nu ezita să mă contactezi aici.