Platoul carstic Mărghitaș din Munții Aninei – Geoturism in Banatul Montan


Munții Aninei reprezintă o subunitate a Munților Banatului și din perspectiva alcătuirii geologice vorbim despre o unitate geografică alcătuită preponderent din roci carbonatice (calcare, marne, dolomite), roci care sunt foarte solubile. Din acest punct de vedere relieful predominant în Munții Aninei este un relief carstic, acest tip de relief fiind format la contactul dintre rocile calcaroase și apă (fie că vorbim despre apă în formă lichidă, fie că vorbim despre apă sub formă de gheață sau zăpadă). La formarea reliefului calcaros contribuie semnificativ și vegetația care acoperă suprafața de rocă, dar și grosimea solului, acolo unde masivul de roci calcaroase este acoperit de sol.

Platoul carstic Marghitas Muntii Aninei

Relieful carstic și elemente specifice

În cadrul reliefului carstic vorbim despre formele de relief de suprafață, numit exocarst, și despre mediul subteran, numit endocarst. Endocarstul este reprezentat de peșteri și avene (peșteri cu dezvoltare preponderent verticală), pe când exocarstul propune o mai mare diversitate de forme de relief: lapiezuri, câmpuri de lapiezuri, doline, văi de doline, ponoare (sau sohodoluri), văi seci, văi oarbe, uvale sau polii. De asemenea, din peisajul carstic nu lipsesc izvoarele specifice acestui tip de relief, și anume izvoarele de tip izbuc.

Lapiezuri rotunjite Muntii Aninei

Ei bine, toate acestea se regăsesc în Munții Aninei, iar multe dintre aceste forme carstice se regăsesc pe platourile carstice din această unitate geografică. Munții Aninei „găzduiesc” mai multe platouri carstice suspendate. Această denumire este dată de faptul că vorbim despre suprafețe întinse cu aspect relativ plan și care sunt mărginite de văile unor râuri care drenează zona carstică din Munții Aninei, văile acestor râuri având aspect de chei. Astfel, diferența de nivel (de altitudine) dintre partea superioară unde se află platoul carstic și albia râurilor care mărginesc aceste areale este relativ mare și de aceea platourile carstice sunt încadrate în categoria platourilor carstice suspendate.

Structura reliefului carstic

Platoul carstic Mărghitaș din Munții Aninei

Unul dintre platourile carstice din Munții Aninei pe care îl consider ca fiind reprezentativ pentru ceea ce înseamnă relieful carstic este Platoul carstic Mărghitaș. Acesta este localizat în zona stațiunii Mărghitaș (sau fosta stațiune), în apropierea Lacului Mărghitaș și oferă un peisaj spectaculos pentru cei care doresc să descopere frumusețea unui peisaj carstic și să înțeleagă modul în care acest tip de relief s-a format și continuă să evolueze în prezent. Astfel, Platoul carstic Mărghitaș se întinde din apropierea cartierului Orașul Nou al Aninei și până la Valea Buhuiului în partea de est, iar în nord până în drumul național DN58.

Cu alte cuvinte, pentru a ajunge să descoperi Platoul carstic Mărghitaș poți să urmezi drumul spre Lacul Mărghitaș/Stațiunea Mărghitaș și apoi să o iei la pas pe întinderea care îți stă înaintea ochilor. Acest platoul carstic suspendat se remarcă prin prezența numeroaselor doline (forme de tip pâlnie sau chiuvetă), acestea fiind forme depresionare specifice reliefului carstic formate ca urmare a dizolvării rocii.

Dolina cu sorb in partea mediana - Muntii Aninei

Dolinele reprezintă un element specific pentru platourile carstice și în zona Mărghitaș din Munții Aninei vei putea găsi atât doline „curate” (fără arbori), cât și doline care sunt „pline” de arbori. Astfel vei putea remarca faptul că există doline care sunt înierbate, iar începând din primăvară și până în toamnă au multă ferigă în interior, dar există foarte multe doline de dimensiuni relativ mari care sunt înconjurate de lapiezuri pe marginea dolinelor și au mulți arbori atât pe versanții dolinei, cât și pe fundul acestora.

Dolina Platoul carstic Marghitas

Multe dintre dolinele înierbate au un mic sorb, punct de scurgere a apei în subteran, în partea de mijloc, pe când cele mai multe dintre dolinele cu arbori au un fund cu aspect plat. Acest lucru indică modul în care s-au format și faptul că multe dintre dolinele cu sorburi în partea mediană comunică rapid cu numeroase fisuri și canale carstice din subteran. Trebuie menționat faptul că de cele mai multe ori dolinele reprezintă în zonele carstice acele suprafețe unde apa stagnează sau se păstrează cel mai mult.

 

Importanța dolinelor în regiunile carstice

Tocmai de aceea în acest forme depresionare carstice sunt amplasate livezi, culturi sau sunt realizate diferite modalități pentru a aduna apa pentru animale. Acest lucru se poate observa în zona Iabalcea, satul aflat la câțiva kilometri de Anina, dar și pe acest platou carstic. Pe de altă parte, merită subliniat faptul că de multe ori dolinele sunt folosite și pentru depozitarea deșeurilor de toate tipurile (din păcate această practică încă există) și multe dintre dolinele din Munții Aninei sunt înțesate de tot felul de deșeuri. Acest lucru pune în pericol calitatea apei din această zonă, ținând cont de faptul că în zonele carstice circulația apei de la suprafață în subteran și apoi în zonele de unde oamenii o folosesc pentru apă potabilă este foarte rapidă.

Pomi fructiferi intr-o dolina

Circulația extrem de rapidă a apei în zonele carstice se datorează faptului că stratul de sol este foarte subțire sau inexistent de multe ori, iar fisurile și canalele carstice din subteran sunt conectate în multe puncte cu suprafața peisajului carstic. Tocmai de aceea, orice poluare la suprafața reliefului carstic predispune la o poluare rapidă a apei în subteran, fără să existe „filtrul” natural al solului și vegetației înainte ca apa respectivă să ajungă prin izvoare sau prin captare la oameni sau animale. Din acest punct de vedere, conștientizarea populației care locuiește în zonele carstice, implicit și a populației din Munții Aninei, este foarte importantă pentru a preveni poluarea constantă a mediului carstic, un mediu care de altfel este foarte vulnerabil la diferitele tipuri de poluare.

 

Alte forme de relief specifice regiunilor carstice

Pe lângă numeroasele doline, Platoul carstic Mărghitaș prezintă și alte forme carstice caracteristice, precum văile de doline. Acestea sunt de fapt mai multe doline înșiruite care în timp au format o vale, iar dolinele sunt dispuse în trepte și se pot remarca dolinele individuale, dar și valea formată de acestea. Văile seci sunt de asemenea prezente în zona Mărghitaș, acestea având aspectul unor văi prin care în urmă cu mult timp au curs apele unor pârâuri și care acum sunt seci, apele respective având în prezent curgerea în subteran.

Vale de doline Muntii Aninei

Vale seaca Platoul carstic Marghitas

Lapiezurile sunt rocile cu mici șanțuri formate pe diferitele roci aflate la suprafață în zonele calcaroase, acestea fiind formate de acțiunea apei din precipitații, dar și de rădăcinile plantelor. În momentul in care pe o suprafață întinsă există foarte multe roci de tipul lapiezurilor, atunci vorbim despre câmpuri de lapiezuri.

Camp de lapiezuri Podisul carstic Marghitas

Platoul carstic Mărghitaș prezintă foarte multe lapiezuri și câmpuri de lapiezuri. Există mai multe tipuri de astfel de lapiezuri, în funcție de aspectul lor. Astfel avem lapiezuri de tip caneluri, lapiezuri în formă de potcoavă, lapiezuri de tip rigole, lapiezuri scobite, lapiezuri de tip camenițe, lapiezuri cavernoase, lapiezuri rotunjite, lapiezuri radiculare sau lapiezuri de tip ancoșe de sub-săpare. Din perspectiva dispunerii lapiezurilor în funcție de sol avem lapiezuri libere formate pe roca golașă, lapiezuri semi-îngropate, acestea fiind acoperite parțial de sol și lapiezuri îngropate, acestea din urmă fiind complet acoperite de stratul pedologic. Foarte multe dintre aceste tipuri de lapiezuri se pot remarca odată ce ajungi pe Platoul carstic Mărghitaș.

Dacă acestea sunt formele care se află pe partea de platou, există și în Valea Buhuiului, râul care delimitează acest platou carstic, elemente specifice reliefului carstic. Iar aici putem aminti izbucuri a căror apă provine din platoul Mărghitaș (vei putea remarca faptul că apa de suprafață este inexistentă pe întreg platoul carstic), dar și numeroase grote și peșteri care au intrarea din Valea Buhuiului. De asemenea, la nivelul albiei râului se pot remarca baraje formate din travertin, aceste mici baraje naturale oferind un peisaj aparte.

Platoul carstic Mărghitaș – o atracție ce merită promovată!

Deși Platoul carstic Mărghitaș propune atât de multe elemente de atractivitate, la care desigur se adaugă un peisaj minunat care în zilele senine oferă perspective până pe Muntele Semenic, dar și o liniște foarte profundă ca urmare a faptului că nu există urme de locuire permanente (exceptând Cantonul Mărghitașu Mic, Motelul Mărghitaș și fosta Cabană Erika de pe malul Lacului Mărghitaș), acest loc este foarte puțin cunoscut pentru cei care nu sunt din zonă, iar localnicii îl consideră valoros doar din perspectiva pășunatului (există câteva stâne și aici trebuie avută puțină atenție la câinii de la stână).

 

Însă trebuie subliniat faptul că acest areal carstic, emblematic pentru Munții Aninei și pentru Banatul Montan, poate fi pus în valoare prin promovarea lui ca și atracție turistică, putând fi valorificat prin geoturism. În acest mod zona Mărghitaș va atrage mai mulți turiști, dar în același timp prin geoturism populația locală va putea înțelege importanța reliefului carstic, vulnerabilitatea acestuia și va putea conștientiza importanța protejării peisajelor unde locuiesc. Pe de altă parte, elevii și studenții ar putea găsi oricând un teren pentru aplicații practice și pentru a înțelege mai îndeaproape natura, formarea reliefului carstic, importanța conservării mediului, dar și potențialul pe care geoturismul ca formă de turism îl poate aduce în promovarea unor zone din perspectivă geologică și a formelor de relief.

 

Tocmai de aceea, pornind de la premisa unui potențial foarte ridicat a Platoului carstic Mărghitaș ca și resursă educativă, turistică sau ecologică, îmi doresc să aduc în atenția cititorilor acest areal carstic prin intermediul acestui articol, dar și celor interesați să descopere acest platou carstic din Munții Aninei prin intermediul unui tur ghidat pe platourile carstice din Banat.

 

Referințe bibliografice
Artugyan, L. (2015). Studiu de geomorfologie carstică integrată a arealului carstic Anina (Munţii Banatului). Teză de doctorat, manuscris, Universitatea de Vest din Timișoara, 265 p.

Bleahu, M. (1982). Relieful carstic, Editura Albatros, București, 296 p.

Botoşăneanu, L. (1976). Drumeţind prin Munţii Banatului, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.

Jones, W. (2013). Physical Structure of the Epikarst, Acta Carsologica, 42/2-3, 311-314.

Onac, B. (2000). Geologia regiunilor carstice (Geology of Karst Terrains). Universitatea ―Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, Institutul de Speologie ―Emil Racoviță, Cluj-Napoca, 399 p.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

<span>%d</span> blogeri au apreciat: