Ne „angajăm” constant în tot felul de proiecte, acțiuni, parteneriate și locuri de muncă fără a ne lăsa timp pentru noi. Ne luăm mereu angajamente peste angajamente față de foarte multe persoane din jurul nostru și uităm să ne luăm angajamentele care să ne facă să ne simțim excelent, care să ne facă fericiți și să ne ofere sentimentul de împlinire.

Din păcate suntem educați de mici că TREBUIE să avem angajamente față de numeroase situații și instituții. Când începem să mergem la grădiniță sau la școală suntem „angajați” de adulții din viața noastră că vom îndeplini sarcinile și vom respecta cerințele impuse de aceste instituții de educație. Apoi, pe măsură ce devenim adulți și începem să mergem pe propriile drumuri, devenim RESPONSABILI de angajamentele pe care le luăm, începând cu alegerea facultății, primului loc de muncă sau formarea unei familii.

Dar chiar și atunci când ne asumăm RESPONSABILITATEA angajamentelor, de foarte multe ori alegem să ne angajăm în defavoarea propriei persoane – alegem să ne angajăm ținând cont în primul rând de cerințele celorlalți, fie că vorbim de membrii familiei, profesori, superiori ierarhici, parteneri de viață sau oameni cu o poziție superioară la nivelul societății (poziție superioară doar pentru că așa am fost învățați). Semnăm contracte peste contracte pentru a le oferi celorlalți garanția faptului că ne vom ține de cuvânt, că ne vom respecta angajamentele asumate, dar uităm să „semnăm” cel puțin un contract cu noi înșine în care să ne luăm angajamentele că vom fi fericiți, sănătoși și vom căuta drumul spre a trăi exact viața pe care o visăm, viața pe care ne-o dorim.

„Erosimul în cotidian nu constă în negarea de sine, în sacrificiul de sine, și nici măcar în adaptarea prin compromisuri, pentru că mult prea adesea compromisul e la un pas de compromitere în domeniul angajamentelor vitale sau al întrebărilor fundamentale. Dimpotrivă, eroismul în cotidian constă în a se defini, a-și conferi o identitate prin diferențiere, în unicitate, prin a da seamă de sine.” – Jacques Salome

Și cu fiecare zi care trece, în care angajamentele sunt aproape constant în favoarea celorlați și în defavoarea noastră, suntem tot mai lipsiți de vitalitate, de energie, de curiozitatea de a trăi și de bucuria de face alegeri. Cumva lăsăm în seama altora să aleagă pentru noi și apoi ne întrebăm de ce nu ne place ce trăim sau ne mirăm că nu suntem mulțumiți cu poziția în care am ajuns. Ei bine, cred că primele angajamente pe care CHIAR TREBUIE să le luăm sunt cele față de noi înșine, față de ceea ce suntem cu adevărat și ceea ce ne împlinește.

„Majoritatea oamenilor își petrec cei mai buni ani din viaţă în locuri cunoscute. Le lipsește curajul să se aventureze în teritorii necunoscute și sunt înspăimântaţi de ideea de a ieși din mulţime. Vor să fie în rând cu lumea și le este teamă să iasă în evidenţă. Se îmbracă la fel ca toţi ceilalţi, gândesc ca toţi ceilalţi și se comportă ca ceilalţi, chiar dacă nu se simt bine făcând asta. Refuză să asculte chemarea inimii și să încerce lucruri noi, refuză să părăsească ţărmul unde se simt în siguranţă, așa că fac tot ceea ce fac și ceilalţi. În felul acesta, sufletele lor, cândva strălucitoare, încep să se chircească.” – Robin Sharma

Ani de zile am crezut că acesta este „mersul” și că așa TREBUIE să fie, până la momentul în care am obosit să fiu „angajat” de către alții pentru diverse proiecte sau țeluri și m-am hotărât să îmi iau angajamentul față de mine, iar din acea zi m-am angajat…

• Să fiu autentic
• Să fiu fericit
• Să fiu sănătos
• Să fiu plin de viață
• Să zâmbesc mai mult
• Să îmi acord timp
• Să fac ceea ce îmi face plăcere
• Să ajut pe cei din jur
• Să spun DA când e DA
• Să spun NU când e NU
• Să evit să îmi justific alegerile făcute
• Să îmi asum responsabilitatea de a fi liber
• Să mă bucur de libertatea de a alege
• Să greșesc
• Să evoluez
• Să învăț din greșeli
• Să descopăr oameni
• Să descopăr locuri
• Să nu mă grăbesc

Din ziua în care m-am angajat să trăiesc astfel, am văzut cum viața per ansamblu se îmbunătățește și cu fiecare zi eram mai aproape de ceea ce îmi doream. Mai mult decât atât, viața s-a simplificat foarte mult, și am început să am timp pentru activități care îmi făceau plăcere, devenind mai plin de viață cu fiecare zi care trecea. Și azi am acest angajament față de mine însumi și vreau să îl respect pentru a avea bucuria de a trăi viața pe care o visez.

Citeste si 7 carti care te vor ajuta sa iti schimbi perspectiva asupra vieții

Doar respectând acest angajament față de mine însumi pot să îmi respect și angajamentele față de ceilalți (care sunt mult mai puține în prezent față de cum erau acum câțiva ani) și pot să le respect și celorlalți alegerile cu privire la angajamentele pe care le iau cu privire la perspectiva propriei lor vieți.

„Să nu fii nimeni altcineva decât tu însuţi – într-o lume care face tot posibilul, zi şi noapte, pentru a face din tine oricine altcineva – înseamnă să porţi cea mai grea luptă cu care se poate confrunta o fiinţă umană; şi pe care nu trebuie să înceteze să o poarte.” – E.E. Cummings

Ține minte că cele mai importante angajamente sunt cele față de tine însuți. Și asta nu înseamnă că ești egoist. Dimpotrivă, asta înseamnă că le poți oferi celorlalți din jurul tău ceea ce ai tu mai bun, cea mai bună versiune a ta și având o energie mai bună vei reuși să îi ajuți și pe alții să se bucure de o viață mai împlinită. Dacă până acum ai fost „angajat” doar în viețile altora, gândește-te serios să te „angajezi” în propria ta viață și tot ceea ce trăiești se va schimba în excelent puțin câte puțin. Eu m-am „angajat” în propria mea viață și crede-mă că merită!

„Apartenenţa adevărată este practica spirituală de a crede în tine și a-ţi aparţine atât de profund, încât te poţi arăta lumii pe deplin autentic, găsind sacrul și atunci când faci parte din ceva, dar și când ești singur în sălbăticie. Apartenenţa adevărată nu presupune să te schimbi; presupune să fii cine ești.” – Brene Brown