Arealul fosilifer Tâlva Zânei din Banatul Montan


Tâlva Zânei (939 metri) este dealul având cea mai mare altitudine în apropierea localității Anina, Caraș-Severin. Termenul „tâlvă” este denumirea locală pentru „deal”. Anina este o localitate cunoscută prin prisma mineritului în anii comunismului, iar după anul 2000 pentru declinul economic. Însă chiar și așa, potențialul pe care această regiune îl are este unul uriaș, mai ales prin prisma atracțiilor naturale din jurul localității și din apropiere.

Talva Zanei - Anina

Potențialul turistic al orașului Anina și al Munților Aninei este unul foarte mare. Dincolo de numeroasele forme de relief (sectoare de chei, peșteri și avene, izbucuri carstice, forme depresionare carstice etc.), aici există și foarte multe atracții turistice create de mâna omului (desigur în colaborare cu natura): Lacul Buhui (primul lac pe calcare din România), canalul de aducțiune al apei de la Grota Buhui (săpat înainte de anul 1900) și cariera de la Tâlva Zânei.

Talva Zanei - Cariera Ponor

În versanții de pe Tâlva Zânei a fost săpată o carieră pentru a asigura șisturile bituminoase necesare pentru fosta termocentrala de la Crivina, zona Ponor, la câțiva kilometri de Anina. Acest proiect comunist a fost unul atât de „măreț” încât singurul lucru care a rămas astăzi este fosta platformă a termocentralei, câteva locuințe ridicate pentru muncitorii care au lucrat și urmau să lucreze la termocentrală, dar și cartierul Orașul Nou din Anina.

Fosta termocentrala Crivina - Anina

Și au rămas desigur versanții dezgoliți și treptele carierei de la Tâlva Zânei. Aici, pe locul carierei au fost descoperite o serie de plante fosile și de reptile fosile din Jurasic, fiind considerată rezervație paleontologică.

Terase Cariera Ponor - Talva Zanei

Talva Zanei - Cariera Ponor - Anina

Deși mai puțin cunoscute publicului larg, aceste plante fosile și reptile fosile au fost studiate de cercetători români de la Universitatea din București, dar și în colaborare cu cercetători din Europa, iar rezultatele au ajuns în reviste de prestigiu din domeniul paleontologiei. Pe lângă plantele și reptilele fosile, în cariera Ponor de pe Tâlva Zânei s-au descoperit și urme de pași de tetrapode.

Talva Zanei - lemn fosilizat

Deși colecțiile de plante fosile au ajuns în numeroase colecții din România și chiar din Europa, locul este în continuare unul abandonat, deși este propus spre a fi inclus într-un geoparc pentru protejarea elementelor de floră și faună fosilă, dar și pentru valorificarea acestui sit prin promovarea turismului în zonă.

Talva Zanei - Anina - fosile

Talva Zanei - Punct fosilifer

Pentru a ajunge la fosta carieră Ponor și Tâlva Zânei și pentru a admira fosilele care se regăsesc aici se pot urma două variante de acces: drumul din Anina prin cartierul Steierdorf și apoi spre Ponor sau drumul care pornește din DN57B Anina-Oravița prin zona Crivina. Oricând poți să întrebi localnicii din zonă pentru a-ți indica direcția corectă de a ajunge la cariera Ponor. Dincolo de accesul rutier, tot prin apropiere trece și marcajul bandă roșie care face parte din traseul european de lungă distanță E3, acesta trecând prin zona Crivina venind dinspre Valea Beiului și mergând înspre Cheile Minișului (sau invers).

Zona Crivina - Anina

Drum spre Talva Zanei

Deși atunci când ajungi la fața locului peisajul care te surprinde este unul trist ca urmare a aspectului părăsit al locului și al „cartierelor” locuite, trebuie spus că pentru cei pasionați de natură, de geologie și de evoluția Pământului este foarte interesant să descopere frunze de ferigă încrustate în piatră sub formă de fosile sau chiar secțiuni de trunchiuri de copaci aflate în piatră.

Cariera Ponor - punct de plecare spre Talva Zanei

Fosta platforma Crivina - Anina

Arealul fosilifer de la Tâlva Zânei poate fi un punct de reper pentru valorificarea turistică a zonei Anina. Împreună cu resursele turistice naturale, dar și cu potențialul reprezentat de fostele guri și galerii de mină, Tâlva Zânei poate constitui un punct de atracție uriaș pentru promovarea geoturismului în Banatul Montan.

Talva Zanei - plante fosile

Paleontologie Anina - Talva Zanei

Deși poate că această locație nu reprezintă în sine un obiectiv pentru care să vizitezi Banatul Montan și orașul Anina, dacă ajungi în zonă pentru a vizita Cascada Bigăr, Lacul Buhui, calea ferată Anina-Oravița sau Cheile Carașului, atunci îți poți face timp și pentru a descoperi o parte din trecutul geologic al zonei vizitând punctul fosilifer de pe Tâlva Zânei.

Cariera Ponor - Talva Zanei

Dacă ai nevoie de un ghid pentru a ajunge la Tâlva Zânei sau pentru a descoperi celelalte atracții turistice din Banatul Montan, te aștept pe pagina de contact.

Talva Zanei - fosile din Jurasic

Un comentariu la “Arealul fosilifer Tâlva Zânei din Banatul Montan

  1. Pingback: Geoturism – Principii si caracteristici care descriu geoturismul | Laurentiu Artugyan

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: