Siguranța este un „ingredient” căutat în toate aspectele vieții… Ne dorim o siguranță din perspectiva locuinței, din perspectiva locului de muncă și a veniturilor, ne dorim să avem siguranță în ceea ce privește sănătatea fizică și psihică, căutăm siguranța în relațiile pe care le avem cu cei din jur sau în singurătatea pe care o considerăm mai puțin riscantă din perspectiva riscului de a suferi în relații…

Creșterea nu este altceva decât a abandona frontierele anterioare sigure pentru a parcurge spații diferite și pentru a trăi noi experiențe.

Jorge Bucay

Ce facem atunci când simțim că există riscuri să pierdem ceva din ceea ce ne oferă ideea de siguranță? Ne asigurăm…facem o asigurare pentru toate bunurile pe care le deținem și le considerăm de valoare prin prisma faptului că ne oferă ideea de siguranță, ne asigurăm sănătatea și chiar viața. Și cum o facem? Plătind sume de bani pentru care ne dedicăm timpul, efortul, energia și cunoștințele. Altfel spus ne dedicăm singurul lucru pe care nu îl putem primi înapoi, și anume timpul, pentru a „cumpăra” o idee care să ne facă să ne simțim mai liniștiți, să ne simțim în siguranță. Oare am putea spune că renunțăm la libertate pentru a face în cele mai multe cazuri ceea ce ne face să ne simțim în siguranță!?

Între siguranță și libertate

Ori siguranță, ori libertate, nu le poți alege pe amândouă. Atunci când ai spus că alegi siguranța, te-ai pus singur(ă) în lanțuri, chiar dacă uneori ai iluzia că ești liber(ă). Cu cât simți că ai mai mult siguranță și simiți că aceasta îți oferă mai multă libertate, cu atât de fapt te minți singur(ă). Pentru că respectiva libertate se termină acolo unde TREBUIE să faci diferite lucruri pentru a-ți păstra siguranța la același nivel sau chiar pentru a duce siguranța la niveluri superioare. Iar asta…nu prea îmi pare a fi libertate.

Nu știu cum ți se pare ție, dar pentru mine libertatea înseamnă să alegi întotdeauna fără cuvântul “TREBUIE” în propoziție, în acțiune, în gândire, în vorbire… Astfel, în loc să spui „trebuie să merg, să fac, să…orice” afirmi că „vreau să, aleg să…orice vrei tu”. Parcă sună altfel! Doar că atât de mult te-ai obișnuit la nivel mental să spui că sunt lucruri pe care chiar trebuie să le faci…încât devine foarte greu sau aproape imposibil să nu faci ceea ce TREBUIE.

Nu știu cum ți se pare ție, dar pentru mine libertatea înseamnă să alegi întotdeauna fără cuvântul “TREBUIE” în propoziție, în acțiune, în gândire, în vorbire… Astfel, în loc să spui „trebuie să merg, să fac, să…orice” afirmi că „vreau să, aleg să…orice vrei tu”. Parcă sună altfel! Doar că atât de mult te-ai obișnuit la nivel mental să spui că sunt lucruri pe care chiar trebuie să le faci…încât devine foarte greu sau aproape imposibil să nu faci ceea ce TREBUIE.

Frica, dușmanul libertății

Frica ni se prezintă drept un atuu și o alegere conștientă pentru a ca nu cumva să suferim. Însă frica nu ne dă voie să trăim și să evoluăm. Siguranța este o frică îmbrăcată foarte elegant și foarte frumos. Siguranța este acea frică altruistă, care se gândește la fiecare dintre noi și care ne vrea binele. Și se pare că de cele mai multe ori reușește…să ni-l ia. Personal găsesc foarte dificil, dacă nu chiar imposibil, să ne fie cu adevărat bine în siguranță.

În primul rând pentru că este un concept împotriva Naturii. Și tot ceea ce este împotriva Naturii este împotriva Vieții și împotriva Evoluției, a Creației. Cum îți poți imagina siguranța pentru un copac, pentru o floare, pentru o pasăre sau pentru orice vietate!? Este un concept pe care omul la creat pentru ca la nivel mental să stea mai liniștit în majoritatea timpului. Doar că s-a mințit pe sine cu acest concept de siguranță. Și asta pentru că în ciuda tuturor măsurilor și a progreselor înregistrate în societate, omul este și astăzi asemenea unei persoane urmărite mereu de un animal de pradă.

Deși omul a vrut să scape de frica de a fi mereu atent în fața pericolelor care îl pândeau la tot pasul într-o lume „nesigură”, astăzi este închis în „cușca siguranței”. Și este mereu în gardă ca plasa de siguranță să nu cumva să fie ruptă, distrusă etc. Siguranța pe care și-a dorit să o creeze pentru ca la nivel mental să fie liniștit a devenit principala cauză a neliniștii atât la nivel mental, cât și la nivel spiritual.

Pentru că odată ce întreaga viață a omului este ghidată de mental, omul va avea mereu probleme de rezolvat…că doar cu asta se ocupă mintea. Și cum întotdeauna mai este de lucrat la siguranță, poți să nu ai nici cel mai mic dubiu că toată viața ta vei căuta mai multă siguranță și vei fi mereu urmărit(ă) de temeri cu privire la multitudinea de lucruri și elemente care pot să îți pună în pericol ideea (falsă) de siguranță.

Un al doilea aspect pentru care consider că nu are cum să ne fie bine în siguranță este pentru că acest concept este unul împotriva spiritualității. Sau pentru a o spune în alt mod, este o contradicție între partea spirituală a fiecăruia dintre noi și ceea ce încearcă mintea să ne vândă. La nivel spiritual fiecare este menit a se dezvolta și a evolua astfel încât să își găsească lecțiile pentru care a venit în această viață.

La nivelul spiritului nu există teamă și suntem oricând gata să ne aruncăm în râul Vieții pentru a merge în direcția cursului acesteia, chiar dacă uneori poate că apa va fi foarte învolburată. Și putem vedea acest lucru la un copil care nu este crescut în teamă și care se bucură de libertatea de a descoperi viața. Un copil mic nu are teamă nici de animale feroce, nici de potențiale pericole, dar nici de a spune ceea ce simte și ceea ce vede. Odată ce adulții doresc să îl protejeze, să îi ofere siguranță…libertatea și curajul dispar. Treptat se instalează la nivel mental frica și zi de zi copilul devine o persoană tot mai temătoare și un adult care caută…siguranța.

Doar că întotdeauna la nivel profund vom iubi libertatea…libertatea de a fi cine suntem cu adevărat și de a alege să facem ceea ce simțim să facem. Chiar dacă acest lucru nu este permis sau acceptat de multe ori în societate, o facem atunci când suntem singuri sau în compania puținelor persoane care ne acceptă. Dar cum ar fi oare dacă am alege să ne bucurăm de libertatea de a fi chiar noi în fiecare zi și în fiecare situație!? Oare ne-am simți mai puțin în siguranță? Sau ne-am simți atât de împuterniciți de autenticitatea noastră și de curajul de a fi exact așa cum suntem încât o astfel de alegere ne-ar face să nu mai simțim nevoia de siguranță (care este oricum un concept fals și o iluzie a societății umane) și ne-ar face să ne simțim…împliniți!?

Ce ne ține captivi în plasa de siguranță?

Este foarte dificil să renunțăm la ideea de siguranță când încă de la cele mai fragede vârste am căutat siguranța maternă sau a persoanelor care ne puteau oferi adăpost și protecție. Și era o căutare firească în primii ani de viață. Însă din nefericire odată ce am crescut nu am fost învățați să căutăm libertatea.

Dimpotrivă aș zice, am fost îndrumați să căutăm tot siguranța și să avem teama de a greși sau de a face alegeri care nu „oferă siguranță”. Și atunci nu este de mirare că dacă ne uităm în jurul nostru numărul persoanelor care ar opta pentru renunțarea la orice din ceea ce înseamnă siguranță este atât de mic, încât să faci o astfel de alegere pare de-a dreptul dincolo de orice rațiune.

Doar că poate tocmai acolo este libertatea adevărată, dincolo de rațiune. Mintea este cea care se teme să piardă confortul și controlul, să piardă cunoscutul în favoarea necunoscutului, să meargă înspre teritorii necunoscute. Mintea adoră să rămână acolo unde știe „să navigheze” și tocmai de aceea nu ar părăsi niciodată „portul siguranței”.

Nu capeți vreo siguranță dacă râmâi azi aceeași persoană care ai fost și ieri. Asta este doar o iluzie care ajunge să-ți frângă inima în cele din urmă, când ajungi la finele vieții și îți dai seama că nu ai știut ce înseamnă s-o trăiești cu îndrăzneală. Împlinirea de durată trăiește în necunoscut.

Robin Sharma

De cealaltă parte sufletul își dorește constant să trăiască aventura vieții pe cele mai înalte culmi pentru a simți că menirea sa în această Viață este împlinită. Când siguranța devine asemenea unei cuști, sufletul va căuta întotdeauna să evadeze și vei simți acest lucru în numeroasele situații în care vei simți inadecvare și neîmplinire. Chiar dacă din perspectiva confortului material și a reușitelor profesionale sau a celor personale totul este bifat și nu ai avea nici un motiv să spui că nu trăiești Viața pe care ți-ai dorit-o, dacă aventura lipsește din viața ta și stagnezi de ani de zile în ceea ce numești siguranță, alergând doar să protejezi această siguranță iluzorie, atunci s-ar putea să nu fii decât în postura unui străjer care este „angajat” să apere un castel de nisip.

Un job care astăzi este siguranța zilei de mâine se poate transforma într-un stres enorm atunci când job-ul este piedut…o relație care astăzi este siguranța ta emoțională și sentimentală se poate transforma în câteva zile într-o relație care să te dezechilibreze în toate planurile… O casă în care investești constant pentru a avea siguranță se poate transforma într-o cușcă din care nu pleci tocmai pentru că simți că ai investit prea mult timp, prea multă energie și prea mulți bani pentru a renunța la ea, devenind astfel o adevărată piatră pe care o porți la gât chiar și atunci când ai dori să îți iei zborul spre libertate. Și exemplele pot continua…

Dacă ziua de mâine e bătută în cuie, atunci poate există o siguranţă, dar nu mai ai libertate. Şi atunci eşti exact ca un robot. Trebuie să îndeplineşti anumite lucruri care sunt deja predestinate. Dar ziua de mâine are frumuseţe fiindcă ea înseamnă libertate totală. Nimeni nu ştie ce are să se întâmple. Nimeni nu ştie dacă ai să mai respiri, dacă ai să mai fii în viaţă. De aici vine frumuseţea, din faptul că totul e într-un haos, totul e o provocare şi totul există ca posbilitate.

Osho

Evadează din „închisoarea” siguranței!

Suntem meniți să evoluăm și să ne dezvoltăm în Viață pășind mai mereu în necunoscut, în libertatea de a ne desprinde de trecut și de ceea ce ne este familiar astfel încât să descoperim noi teritorii și să experimentăm noi trăiri pentru a ne îmbogăți. Toate acestea nu se pot întâmpla în siguranță. Siguranța așa cum este prezentată în societate este moartea creșterii personale. Adevărata siguranță este doar atunci când fără nimic material, fără nici o garanție și fără nici cea mai mică „centură de siguranță” simți că totul este perfect și exact așa cum este menit să fie pentru ca tu să te îndrepți înspre atingerea potențialului maxim.

Privește cu atenție la viața ta și întreabă-te cât din timpul tău, energia ta și pasiunea ta sunt investite pentru a te simți în siguranță. Apoi privește mai atent la ce înseamnă de fapt această „siguranță” și cine ți-a spus că ai nevoie de ea. Și descoperă singur(ă) dacă siguranța aceasta „vândută” de societatea în care trăim chiar există și dacă ai nevoie de această siguranță.

Când vei descoperi că de fapt nu faci altceva decât să protejezi și să aperi ceea ce consideri că îți oferă siguranță, s-ar putea să ai un moment de trezire și să conștientizezi că toate acele concepte de siguranță în care ai investit nu îți oferă nici cea mai mică siguranță. Dimpotrivă, s-ar putea să descoperi că ești mereu în alertă ca nu cumva cineva sau ceva din exterior să pună în pericol toată „pânza de păianjen” pe care o consideri drept o plasă de siguranță, plasă care orice ar fi te va prinde și te va proteja.

Îndrăznește să te avânți în necunoscut și să călătorești dincolo de ceea ce astăzi ți-ai stabilit drept limite pentru a te simți în siguranță. Gardurile și zidurile au rolul de a te proteja, dar în același timp pot deveni o închisoare în care să te regăsești în postura de prizonier fără ca tu să realizezi acest lucru. Odată ce vei simți câtă putere și energie îți oferă libertatea de a fi tu însuți și de a fi autentic(ă), vei începe să renunți la ideea de siguranță, descoperind dintr-o dată pacea profundă care erau asimilate cu noțiunile de siguranță.

Viaţa e trăită cu adevărat doar atunci când intri în zona necunoscutului. Trăim pe deplin doar în momentele în care ne forţăm limitele obișnuite și tindem către stele într-un fel sau altul.

Robin Sharma