Râpa Roșie este o rezervație geologică de interes național cu o suprafață totală de 10 ha. Situată la aproximativ 4 km de orașul Sebeș, în județul Alba, această rezervație este alcătuită din formațiuni geologice rezultate în urma proceselor de eroziune și de șiroire.

Râpa Roșie – geologie și microrelief

Situată în sud-vestul Podișului Secașelor, Râpa Roșie are o lungime de aproximativ 800 de metri și este vizibilă de la foarte mare distanță. Această formațiune geologică este un element reprezentativ pentru ceea ce geografii numesc în termen de specialitate drept ”badlands” sau ”pământuri rele”.

Din punct de vedere al alcătuirii geologice regăsim alternanțe de argile roșii și gresii de culoare cenușie și roșie. Aceste tipuri de argile sunt dezagregate foarte ușor sub acțiunea factorilor externi și sunt transformate în nisipuri.

Pe lângă acestea regăsim și conglomerate care sunt spălate de apele de șiroire. La baza versanților abrupți rezultați în urma spălării argilelor și a pietrișurilor s-au format conuri de dejecție. Mici torente și văi seci pline cu nisip s-au format la baza versanților, fiind un microrelief specific.

Din punct de vedere al aspectului, Râpa Roșie atrage privirile prin numeroasele microformațiuni rezultate în urma acțiunii apei. Turnuri, piramide de pământ, coloane, cute adânci sunt prezente în pantele abrupte ale acestei formațiuni geologice deosebite. Dincolo de aspectul acestor forme de relief, culoarea roșiatică aduce un plus din perspectivă vizuală. De la depărtare aspectul este unul dantelat. Rezervația include și elemente de floră care sunt regăsite doar în această zonă.

Odată ajuns la baza versanților sau în partea superioară a formațiunii geologice, se poate admira peisajul larg înspre orașul Sebeș, Podișul Secaşelor spre est şi parte din culoarul Mureşului spre vest. În depărtare se pot observa Munții Șureanu.

Cum se ajunge la Râpa Roșie?

Pentru a ajunge la baza versanților formațiunii denumită Râpa Roșie se ajunge ­în orașul Sebeș, iar de aici se urmează un drum pietruit până într-o poiană situată la cca. 10 minute de baza versanților abrupți. Intrarea pe acest drum de piatră se află pe drumul județean DJ106 spre Daia Română, drum care trece pe sub autostrada A1. Există indicatoare inclusiv din orașul Sebeș care indică direcția înspre acest punct de atracție turistică. Recent a fost marcat inclusiv traseul Via Transilvanica pe acest drum de piatră.

Dacă se merge cu mașina se urmează acest drum de piatră până în poiana unde se află un indicator cu informații despre rezervație, poiană unde sunt parcate mașini și unde uneori campează turiștii. Dacă alegi să mergi pe jos înspre rezervație, se poate merge inclusiv pe un drum de căruță pe malul pârâului Secaș. Cei care optează pentru această variantă vor urma pe prima porțiune drumul de piatră până se trece peste un mic podeț peste pârâul Secaș.

De aici se înaintează încă aproximativ 100-200 de metri și la un moment dat se observă un drum de căruță care cotește ușor spre dreapta printre culturile cultivate. Drumul respectiv te va purta pe malul pârâul Secaș până la un pod peste pârâu, pod peste care trec și mașinile pentru a ajunge la Râpa Roșie. De aici se urmează drumul cel mai din dreapta (există și un drum în partea stângă, drum care duce tot la baza formațiunii, însă la extremitatea din partea stângă după cum privești versantul de la baza sa).

Atunci când ajungi în poiana unde se parchează mașinile tot înaintând se va observa o potecă printre copacii crescuți pe văile formate de apele scurse de pe versanții dezgoliți de vegetație ai formațiunii geologice. Se urmează poteca respectivă și se va ajunge chiar la baza versanților de unde pot fi admirate îndeaproape detaliile rezultate în urma interacțiunii dintre apă și roci. Tot aici se poate remarca mixul dintre argile, nisipuri și microconglomerate.

Există mai multe poteci care pot fi urmate la baza pereților abrupți, aceștia permițând turiștilor să surprindă din mai multe unghiuri și perspective versanții abrupți și microrelieful spectaculos format de interacțiunea apei cu rocile din alcătuirea acestei regiuni a Transilvaniei.

Regăsim chiar și un marcaj punct roșu care apare uneori și care te poate ajuta să ajungi în diferite puncte pentru a surprinde microformele de relief. De asemenea, ceea ce se poate remarca pe văile formate de torenții formați de acțiunea apei asupra versanților abrupți este nisipul foarte fin și de nuanță roșiatică, nisip prezent pe albia torenților respectivi.

Dacă îți dorești să ai o perspectivă și mai largă asupra întregii formațiuni, poți reveni în poiana unde se parchează mașinile care ajung aici și să urmezi o potecă ce cotește la stânga cum te întorci dinspre poiana respectivă (sau la dreapta cum privești înspre versanții abrupți ai Râpei Roșii).

Urmând poteca respectivă vei ajunge într-un punct mai înalt de unde vei putea surprinde aproape pe întreaga lungime versanții care pot fi asemănați cu mici turnulețe ale unui castel sculptat în lut. De aici vei putea admira atât baza de jos a formațiunii, cât și microformațiunile care au luat naștere la contactul dintre partea superioară a râpei și vegetația existentă în partea de sus.

Este Râpa Roșie ”Micul Canion„?

Atunci când cauți pe internet informații și detalii cu privire la Râpa Roșie, cele mai multe dintre materialele disponibile vorbesc despre această formațiune ca fiind ”Micul Canion” al României și este comparat cu Grand Canyon (Marele Canion) din S.U.A. Pe de altă parte, trebuie subliniat faptul că deși există similitudini din punct de vedere al rocilor și al nuanțelor roșiatice ale versanților cu Grand Canyon, Râpa Roșie este o formațiune specifică categoriei ”pământuri rele” sau ”badlands”. Există într-adevăr văi cu aspect de torent, foarte înguste și foarte abrupte la baza versanților, unde au loc procesele de șiroire atunci când există precipitații abundente.

Însă atunci când vorbim despre un canion avem în vedere o formațiune de tip vale rezultată prin procesele de eroziune și care prezintă pante abrupte, deseori formând versanți verticali sau aproape verticali [1], [2]. Canionul este o formă de relief similară cu binecunoscutele chei (de exemplu Cheile Nerei, Cheile Carașului etc.), diferența fiind adesea că în cazul canioanelor pereții care mărginesc valea sunt mult mai apropiați și valea este mult mai îngustă. De cele mai multe ori prin canion există un curs de apă care își găsește drum printre pereții abrupți ai canionului [3].

Cu toate că din punct de vedere al aspectului Râpa Roșie poate fi o formațiune comparată la o scară foarte mică cu aspectul versanților de la Grand Canyon format de fluviul Colorado din Statele Unite ale Americii, trebuie spus că prin prisma modului în care s-a format Râpa Roșie comparația sau asemănarea cu Marele Canion vine doar să atragă mai mult atenția asupra acestui monument al naturii.

Din păcate în România se poate observa tendința de a compara atracții turistice și forme de relief cu unele foarte populare la nivel mondial. Deși această tendință vine să aducă mai mare promovare pentru respectivele obiective, personal consider că este o abordare prin turismul românesc are de pierdut, comparând elemente care sunt specifice țării noastre cu atracții turistice la nivel global.

Cuvinte de încheiere

Fără doar și poate că Râpa Roșie este un punct de atracție pentru cei care ajung în zona Alba Iulia și în orașul Sebeș. Peisajul spectaculos, microformațiunile deosebite și accesibilitatea acestui monument al naturii sunt elemente care fac ca numărul de vizitatori care ajung să surprindă imagini cu această formațiune geologică să fie unul foarte mare. Dacă ajungi în orașul Sebeș sau în vecinătate, cu siguranță că merită să îți faci timp să ajungi la Râpa Roșie.