Printre vai si printre creste in anul 2019


Privind restrospectiv la anul care tocmai s-a încheiat pot spune că am străbătut la pas numeroase văi și creste montane. Dacă pe unele creste de munte am ajuns pentru prima dată, pe alte creste străbătute în aceste ture de munte am revenit pentru a le redescoperi frumusețea.

Primele ture de munte ale anului 2019 au început odată cu primii ghiocei în luna martie. Valea Buhui, Cheile Nerei la Lacul Dracului au reprezentat primele ture în natură pentru anul care tocmai s-a încheiat. În luna mai a urmat o ieșire la Peștera Comarnic, dar și o tură în Munții Apuseni unde am participat la prima tură de remarcare a unui traseu montan.

Luna iunie a adus o altă tură de voluntariat montan în Munții Parâng pe Valea Sliveiului Mare, acolo unde la altitudini mari zăpada încă era prezentă. Dacă Munții Parâng îmi erau cunoscuți din alte ture de munte, Munții Godeanu reprezentau un obiectiv de ceva timp, iar în acest an 2019 am reușit să ajung și în acești munți. Astfel, în luna iunie am avut o tură de recunoaștere în Masivul Godeanu pentru a pregăti o acțiune de marcare a traseului până pe Vf. Gugu, iar la sfârșit de iulie am participat la această acțiune de marcare a traseului de la Barajul Gura Apelor până pe Vf. Gugu.

În luna august tura de munte a fost „acasă”, adică în Munții Retezat. Pentru mine acești munți înseamnă „acasă” și an de an caut să petrec cel puțin câteva zile în aceste locuri superbe. La mijlocul lunii august am parcurs la pas potecile Retezatului în câteva zile superbe care ne-au purtat pașii pe Vf. Retezat, pe Vf. Peleaga, pe Vf. Păpușa, dar și prin văile Pietrele, Stânișoara sau Valea Rea.

Luna septembrie ne-a dus prin văile și crestele Munților Durmitor din Muntenegru. Și acest masiv montan era undeva pe lista de obiective de ani buni, iar în acest an am avut șansa de a mă bucura și de peisajele superbe ale Parcului Național Durmitor. Atât văile Munților Durmitor, cât și crestele acestor munți sunt absolut de senzație și chiar merită efortul de urca pe cel mai înalt vârf din Durmitor, Bobotov Kuk (2523 m), sau pe alte vârfuri de peste 2000 de metri precum Medjed.

Culorile de toamnă le-am descoperit în zona Banatului, mai exact în Cheile Carașului și cleanțurile carstice din această zonă, dar și pe văile și crestele din Munții Țarcu și Muntele Mic. Iar la mijloc de noiembrie am avut șansa de a ajunge în crovurile din Munții Mehedinți și în cătunele izolate din Munții Cernei.

Dragă cititorule, pentru anul 2020 dacă ești un pasionat de drumeții, natură și de munte îți doresc cât mai multe poteci prin văile și pe crestele munților din țară și de dincolo de graniță. Dacă până acum nu ai descoperit farmecul potecilor străbătute la pas în ture de munte te invit ca în anul care tocmai a început să descoperi minunăția și beneficiile de a bate la pas văile și crestele munților.

În cazul în care ai nevoie de un ghid pentru drumetie montana nu ezita să mă contactezi. Odată ce descoperi frumusețea pașilor pe poteci de munte vei face din aceasta un mod de viață.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: