Cel mai înalt vârf din Munții Retezat, Vf. Peleaga (2509 m) este fără doar și poate unul dintre atracțiile principale pentru pasionații de drumeții montane și pentru iubitorii de natură care ajung în Parcul Național Retezat. Pentru a urca pe Vf. Peleaga există mai multe variante de trasee turistice marcate.

Chiar dacă cele mai accesibile trasee pentru a urca pe Vârful Peleaga sunt cele cu plecare din Poiana Pelegii sau de la Lacul Bucura, dacă ai ca punct de pornire pe traseul spre cel mai înalt vârf din Masivul Retezat Cabana Pietrele, poți alege să urci spre Lacul Galeș, să treci Culmea Valea Rea și apoi să urci înspre Vf. Peleaga.

Cabana Pietrele – Lacul Galeș – Șaua Zănoagelor

Dacă până în urmă cu ceva ani urcam spre Vf. Peleaga pe Valea Pietrele atunci când porneam de la Cabana Pietrele, în ultimii ani traseul spre Lacul Galeș mi se pare unul dintre cele mai frumoase trasee pentru a te bucura de frumusețea Munților Retezat. Traseul pornește din apropierea Cabanei Pietrele și face o bifurcație din traseul care urcă spre Cabana Gențiana.

Marcajul triunghi roșu începe printr-o coborâre destul de abruptă, dar scurtă, până la podețul peste Valea Pietrele. Traseul se continuă prin pădure și după ce se traversează un al doilea podeț peste Valea Rea începe o urcare susținută. Traseul de la Cabana Pietrele înspre Lacul Galeș, traseu pe care se poate ajunge și la Tăul dintre Brazi urmând marcajul punct roșu, este descris în detaliu într-un articol precedent care poate fi găsit aici.

De la Cabana Pietrele până la Lacul Galeș traseul este de aproximativ 3 ore pentru persoanele cu o pregătire fizică bună. În această tură spre Vf. Peleaga am ajuns la lac în 2 ore și 30 de minute. Lacul Galeș este unul dintre cele mai frumoase lacuri glaciare din Carpații Românești în opinia mea. Culoarea lacului și amplasarea acestuia fac din această vale glaciară și din căldarea glaciară unde se află lacul unul dintre atracțiile principale din primul parc național din România.

Deși am mai urcat de multe ori la Lacul Galeș, până în acest an nu am parcurs traseul înspre Șaua Zănoagelor. Am urcat de la Lacul Galeș spre Vf. Mare, dar traseul spre Șaua Zănoagelor era o noutate. Tocmai de aceea am ales drept traseu spre Vf. Peleaga traseul triunghi roșu până la Lacul Galeș. De aici, mai exact de la bifurcația care semnalizează urcarea spre Șaua Vf. Mare, marcajul turistic spre Șaua Zănoagelor este cruce roșie.

Traseul începe cu o urcare pe o potecă destul de slab conturată. Mai mult, marcajul pe primele pante este destul de puțin vizibil, fiind un marcaj destul de vechi. Prin urmare, în condiții de ceață este nevoie de atenție pentru urmarea marcajului cruce roșie de la Galeșul spre Șaua Zănoagelor (sau Șaua Valea Rea, cum mai este numită aceasta).

După primele pante traseul începe să cotească printre stânci și cu cât se urcă mai mult în altitudine, cu atât perspectiva asupra lacului este mai spectaculoasă. Atunci când traseul cotește spre dreapta în direcția de urcare Lacul Galeș nu mai este vizibil. În schimb pot fi admirate mici lacuri glaciare (denumite tăuri). Urcarea devine mai lină și pietrele prezente până la un anumit moment dat pe potecă sunt înlocuite de o urcare prin iarbă. La urcarea înspre șa am avut șansa de a admira câteva capre negre care se aflau la distanță mare de poteca turistică marcată.

De la Galeșu și până în Șaua Zănoagelor traseul înseamnă aproximativ 50-60 de minute, în funcție de ritmul de mers. Poate fi făcut și mai rapid, dar atunci când îți iei câteva minute pentru a admira peisajul din jur, nu prea îți vine să te grăbești, mai ales dacă ziua este suficient de lungă.

Odată ce ajungi în Șaua Zănoagelor peisajul înspre Vf. Păpușa (2508 m) și Vf. Peleaga (2509 m) este una superbă. În căldarea glaciară de dincolo de șa se pot admira Tăurile din Valea Rea, dar și suprafețe întinse de lespezi mari de pietre rezultate în urma proceselor specifice din zonele alpine.

Șaua Zănoagelor – Șaua Pelegii – Vf. Peleaga

Coborârea din Șaua Zănoagelor este una lină și foarte scurtă. În câteva minute se ajunge la Tăul Mare din Valea Rea. Ulterior poteca marcată cruce roșie se continuă până la bifurcația cu traseul marcat triunghi galben. Acest traseu este cel care pornește de la Cabana Pietrele și urcă pe Valea Rea, traseul pe care l-am urcat în anul 2019, atunci când am făcut Vf. Păpușa și Vf. Peleaga prin Valea Rea.

Urcarea spre Șaua Pelegii începe pe o porțiune scurtă de lespezi de piatră, după care traseul se continuă pe o potecă ce șerpuiește către șa. Urcarea este scurtă și după aproximativ 35-40 de minute de la plecarea din Șaua Zănoagelor se ajunge în Șaua Pelegii. Aici peisajul este superb. Se poate admira Tăul Peleaga, dar și primele două vârfuri montane ca altitudine din Munții Retezat, și anume vârfurile Peleaga și Păpușa.

După o scurtă pauză am început urcarea spre Vf. Peleaga. Este o urcare foarte abruptă și susținută, dar care poate fi făcută în aproximativ 30 de minute de persoanele cu o bună formă fizică. După aproximativ 30-35 de minute admiram deja Lacul Bucura și celelalte lacuri glaciare de pe cel mai înalt vârf al Retezatului. De fapt admiram întreg masivul cu privirea ca urmare a faptului că vremea era perfectă pentru a surprinde toate crestele și văile Retezatului de la înalțimea Vârfului Peleaga.

Puteam admira peisajul înspre Vf. Retezat, unde fusesem în ziua precedentă urmând traseul prin Culmea Lolaia la urcare și cu coborâre prin Valea Stânișoara. Puteam admira inclusiv zona Retezatul Mic cu Vf. Piatra Iorgovanului și Culmea Piule – Pleșa. Pe vârf am făcut o binemeritată pauză, am admirat câteva minute bune peisajul și am făcut o mulțime de fotografii. După aproximativ 45 de minute am început coborârea, urmând să înnoptăm la cort în zona Pietrele.

Întoarcerea în zona Cabanei Pietrele

Coborârea a fost tot pe același traseu pe care am urcat. Deși existau variante de a coborî prin Valea Pietrele sau prin Valea Rea, traseul marcat triunghi roșu de la Lacul Galeșu a fost alegerea cea mai bună pentru o coborâre rapidă și pe la umbră, având în vedere că soarele era foarte puternic la ora 15 când am pornit de pe vârf.

Mai mult, traseul pe la Lacul Galeș este un traseu care nu este la fel de aglomerat și de populat precum traseul prin Șaua Bucurei și prin Valea Pietrele. Durata traseului a fost de 10 ore cu plecare de la Cabana Pietrele pe la Lacul Galeșu prin Șaua Zănoagelor și Șaua Pelegii până pe Vf. Peleaga și întoarcere pe același traseu.

Concluzia unei zile superbe în Munții Retezat

Traseul descris este unul care presupune anumite porțiuni de urcare abruptă și intensă, dar care nu presupune porțiuni expuse pe creastă. Practic se urcă prin Valea Galeșu, se traversează două înșeăuri și se urcă o pantă foarte susținută spre Vf. Peleaga (2509 metri) din Șaua Pelegii, fără a se merge pe creastă.

Dacă nu dorești să te întorci pe același traseu, poți opta pentru a coborî prin Valea Rea după ce ai revenit în Șaua Pelegii și ulterior la Tăurile din Valea Rea pentru a urma marcajul triunghi galben. Sau poți alege să mergi direct înspre Șaua Bucurei pe marcajul de creastă bandă roșie și apoi să cobori înspre Cabana Pietrele pe marcaj bandă albastră pe Valea Pietrele trecând pe la Tăul Pietrele și Cabana Gențiana.

Vremea cu un cer aproape perfect senin, dar care a adus și niște nori care să „condimenteze” puțin fotografiile, vântul care bătea pe creste pentru a nu resimți prea puternic zilele călduroase de început de august, peisajele magice ale Retezatului și energia aparte a acestui munte, toate au făcut din această tură pe munte una cu adevărat minunată.

Dacă ai în vedere să ajungi pe Vf. Peleaga cu pornire de la Cabana Pietrele sau din zona de campare de la Pietrele, poți să iei în considerare și această variantă de traseu. Fără doar și poate că îți va oferi peisaje minunate și posibilitatea de admira foarte multe lacuri glaciare în condițiile unei zile senine, lacuri glaciare precum Galeș, Tăurile din Valea Rea, Peleaga, Lia, Ana, Tăul dintre Brazi, Tăul Porții și Tăul Agățat.