Arhive
Privind restrospectiv la anul care tocmai s-a încheiat pot spune că am străbătut la pas numeroase văi și creste montane. Dacă pe unele creste am ajuns pentru prima dată, pe alte creste străbătute în aceste ture de munte am revenit pentru a le redescoperi frumusețea.
Te-ai gândit vreodată să pleci singur într-o drumeție? Sau ai auzit că nu este recomandat să pleci singur pe trasee de munte ori prin pădure? Sau poate deja ai făcut numeroase drumeții de unul singur. Indiferent în care dintre situațiile mai sus menționate te regăsești, în opinia mea există mai multe motive pentru care merită să mergi într-o drumetie solo.
Dacă ajungi în Parcul National Durmitor, pune neapărat pe lista obiectivelor de văzut ghețarul Debeli Namet. Valea la capătul căreia este ghețarul este absolut fantastică, impresionantă și chiar maiestuoasă. Crestele care sunt în jurul văii, ghețarul de la capătul acestei văi și pata de culoare dată de refugiul montan formează un peisaj de vis. Iar atunci când ajungi aici te simți atât de mic înconjurat de pereții uriași de calcar și de crestele modelate de natură, încât rămâi cu adevărat uluit de frumusețea naturii.
Traseul Crno Jezero-Zminje Jezero-Barno Jezero-Crno Jezero este unul ușor și este accesibil pentru orice turist. Acest traseu este fără doar și poate o variantă foarte bună pentru o tura de munte mai scurtă, pentru atunci când ai la dispoziție doar jumătate de zi de traseu sau pentru zilele în care îți dorești o tura de munte mai ușoară.
Cel mai înalt vârf din Masivul Durmitor, Vf. Bobotov, măsoară 2523 de metri altitudine. Chiar daca nu este mai înalt decât cel mai înalt vârf din România, orice montaniard care ajunge în Durmitor își dorește să urce pe Bobotov Kuk, așa cum este numit el în limba sârbă.
Pentru că în a doua zi petrecută la inceput de septembrie in Parcul National Durmitor vremea se anunța perfectă pentru o tura de munte, Bobotov Kuk era destinatia aleasa. Punctul de pornire a fost trecătoarea Sedlo, cel mai des folosit punct de plecare pe traseu înspre Bobotov Kuk.
Unul dintre cele mai frumoase lacuri glaciare din Muntii Retezat este fără doar și poate Lacul Galeș, un lac situat la 1990 metri altitudine. Traseul spre Lacul Galeș este unul foarte frumos și accesibil, fiind un traseu de dificultate medie, fără porțiuni dificile sau periculoase. Iar atât Lacul Galeșul, cât și Tăul dintre Brazi sunt obiective care nu trebuie ratate atunci când ajungi în Masivul Retezat. Prin urmare, dacă vrei un traseu de câteva ore în Muntii Retezat pentru o tura de munte mai lejeră, atunci traseul Pietrele – Lacul Galeș – Tăul dintre Brazi – Pietrele poate fi o alegere foarte bună.
Vârfurile cele mai înalte din Muntii Retezat sunt Vf. Peleaga, cu 2509 metri, și Vf. Păpușa, cu 2508 metri. Cele două vârfuri motane sunt „vecine” și sunt despărțite de Șaua Pelegii. Traseul ales pentru a doua zi din ieșirea în Muntii Retezat la mijloc de august a fost Cabana Pietrele – Valea Rea – Tăurile din Valea Rea – Șaua Pelegii – Vf. Păpușa – Șaua Pelegii – Vf. Peleaga – Lacul Bucura – Șaua Bucurei – Tăul Pietrele – Valea Pietrele – Cabana Pietrele.
Muntii Retezat sunt destinația preferată atunci când vine vorba de o tură de câteva zile pe munte datorită peisajelor, liniștii întâlnite aici, numeroaselor râuri de munte, dar și numeroaselor lacuri glaciare. Iar Vf. Retezat este neplisit de pe lista traseelor montane an de an atunci când vine vorba de o tura pe munte. Pentru prima zi din tura pe munte din Retezat din luna august am ales traseul Cabana Pietrele – Șaua Ciurila – Culmea Lolaia – Vf. Retezat – Șaua Retezat – Lacul Stânișoara – Valea Stânișoara – Pietrele.
De ceva ani Carpații Orientali reprezentau o țintă pentru o tura de munte, iar unul dintre masivele muntoase aflate pe listă era Masivul Rarau.
Ghid de turism
Laurentiu Artugyan 